Toate soluțiile pe care le-am prezentat de-a lungul ultimilor doi ani pentru Iași, fie că se referă la domenii precum educația, traficul, transportul public ori asigurarea necesarului de energie termică din surse regenerabile mi-au dat ocazia de a mă consulta îndelung cu specialiști și de studia modelele de bună practică din străinătate sau din țară. Pentru că ideea de a avea o comunitate mai bine gestionată și mai bine dezvoltată nu vine din imaginație, ci din exemple pe care le vedem puse în practică în Vestul Europei sau chiar în interiorul granițelor noastre. Iar acest întreg proces mi-a prilejuit o revelație pe care vreau să o împărtășesc aici: înainte de a deveni orașe-model, și cele mai dezvoltate aglomerări urbane, în funcție de mărime, au trecut cam prin aceleași provocări, dar au ieșit la liman prin decizii curajoase și prin proiecte de dezvoltare bine întocmite, care puse în practică au dus la transformările spectaculoase din prezent.

Orașele, în special orașele-magnet, fie că sunt Capitale de țară sau de regiune, au o viață a lor care se manifestă independent de ideologie sau de conducătorii de la un anumit moment. Exemplul Iașului este concludent din acest punct de vedere: un oraș minunat, în continuă expansiune, care reușește să se plaseze între marile centre urbane ale României, chiar dacă are dintotdeauna după 1989 unele dintre cele mai dezastruoase administrații. Fie că vorbim despre moștenirea culturală incontestabilă, de universitățile care atrag minți sclipitoare din întreaga regiune, de medicii extraordinari, de dascălii cu har din învățământul preuniversitar sau de tot mai dinamicul mediu de business – toate sunt elemente care șlefuiesc o identitate. Numai că întotdeauna dezvoltarea aduce cu sine provocări foarte mari, iar aici diferența dintre un trai excelent și unul haotic, cu ore în șir petrecute în trafic o poate face doar o administrație preocupată și de orașul de mâine și cel de peste câteva decenii.Poate ați văzut imaginile cu orașul Amsterdam din anii ’70, înțesat de mașini, unul în care oamenii își petreceau ore bune bară la bară. Astăzi întreaga Europă recunoaște Capitala Olandei drept un model de tranziție sustenabilă spre sistemele de transport public și cel individual cu bicicleta. Nimeni nu se mai gândește azi să intre cu mașina în centrul Amsterdamului (deși este posibil, contra unor taxe astronomice). Turiștii sau chiar olandezii veniți din alte localități sunt încurajați să folosească una dintre parcările din marginile orașului, iar în schimbul taxei de parcare primesc și reducere ori chiar gratuitate pe transportul public. Care transport public funcționează ireproșabil și este prima alegere pentru mobilitate. În afară de bicicletă, desigur.  Nici un oraș din România nu este încă acolo, la nivelul Amsterdamului, dar nici nu vorbim despre SF. Nici Amsterdamul nu a fost dintotdeauna așa, și a trecut prin aceleași cazne prin care trecem noi astăzi în Iași și în multe alte orașe din România. Important este însă să facem ceva pentru a ne face în mod real viața mai bună și a nu mai petrece atât de mult timp în mașini. Stând, la propriu, nu deplasându-ne. Soluțiile există, sunt la îndemână și au nevoie, pentru a fi implementate, de doar câțiva ani: fie că vorbim despre schimbarea radicală la față a transportului public și instalarea gratuității acestuia pentru toți ieșenii, despre construirea celor trei hub-uri școlare în capetele de oraș sau de cele noi patru școli din patru cartiere ale Iașului, despre transformarea unui sistem falimentar de termoficare într-o sursă de venit pentru oraș prin producerea de energie verde. (Comunicat de presa)

About The Author

TeleM Regional

See author's posts