În cadrul summitului de joi, liderii UE vor insista asupra faptului că pot gestiona în același timp războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, fără a pierde din vedere tensiunile dintre Kosovo și Serbia, ca să nu mai vorbim de Armenia și Azerbaidjan.
Conflictul dintre Israel și Hamas scoate Ucraina din prim-planul politic, un vârtej de lideri europeni care se învârt prin Orientul Mijlociu și bătălia pentru Gaza urmând să domine reuniunea.
“Este clar că conflictul din Orientul Mijlociu aruncă un pic de umbră asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat miercuri premierul belgian Alexander De Croo.
În ciuda ambițiilor președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a transforma UE într-o putere “geopolitică”, cele două conflicte testează limitele domeniului de aplicare a politicii externe a UE, mai ales că liderii europeni au dificultăți în a-și alinia pozițiile cu privire la Israel.
Chiar și chestiunea aparent inofensivă de a cere o pauză în conflict pentru a permite intrarea ajutorului umanitar în Gaza a declanșat un vals diplomatic complex. Deși există un impuls în această direcție, condus de premierul spaniol în exercițiu Pedro Sánchez, Germania și alte țări sunt reticente față de orice apel la o încetare prelungită a luptelor, care ar putea fi considerată ca o atingere a dreptului Israelului de a lupta împotriva militanților islamiști din Hamas.
Asaltul Rusiei asupra Ucrainei la începutul anului 2022 a fost un punct de cotitură istoric pentru securitatea și politica externă europeană. Efectul de șoc al unei invazii la scară largă pe teritoriul european a dus la o solidaritate fără precedent cu ucrainenii, la unitate europeană în fața agresiunii rusești și la perspectiva aderării Kievului la UE.
Însă, deși conflictul din Orientul Mijlociu are consecințe similare de mare amploare, țările UE nu au dat dovadă de o unitate similară, liderii temându-se, de asemenea, de scindări politice interne între taberele pro-israeliene și pro-palestiniene, precum și de alte repercusiuni, cum ar fi atacurile militante și protestele masive de stradă.
“Acesta este un conflict deschis care atinge întreaga societate europeană și provoacă tulburări în mai multe orașe europene”, a declarat un oficial UE, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber. “Bineînțeles că domină mințile liderilor”.
Atacurile teroriste recente din Franța și Belgia au accentuat sentimentul de risc. Atacurile fac jocul partidelor de extremă-dreapta înaintea alegerilor europene din iunie anul viitor. În Belgia, unde alegerile naționale au loc în aceeași zi cu cele europene, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang este deja cel mai bine cotat în sondaje și acum profită de lacunele de securitate din Belgia înainte de atacul terorist, în care au murit doi fani suedezi de fotbal.
Gestionarea ambelor conflicte va fi o luptă, a declarat Luigi Scazzieri de la Centrul pentru Reformă Europeană, un think-tank. “UE va trebui să își împartă atenția și resursele financiare între Ucraina și Gaza. Ucraina va fi pusă în umbră și va fi mai greu pentru UE să fie de acord să ofere sume mari de asistență macroeconomică și militară Kievului.”
Summitul este pe cale să declanșeze o nouă dezbatere privind modul de finanțare a industriei de apărare a blocului. Aceasta include discuții privind modul de structurare a extinderii Facilității europene pentru pace, un fond extrabugetar de 20 de miliarde de euro, care încă nu a fost semnat oficial de către lideri.
Probabil conștientă de divizarea atenției pe fondul tulburărilor din Orientul Mijlociu, Ucraina intensifică apelurile nu doar pentru mai mult ajutor și arme, ci și pentru ca țările occidentale să își sporească puternic investițiile în echipament militar, în special în muniție și apărare antiaeriană. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy se va adresa joi liderilor UE în mod virtual.
About The Author
