Legea bugetului de stat pe 2022 a fost promulgată

bani

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2022.

Legile bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe anul viitor au fost adoptate pe 23 decembrie de plenul Parlamentului.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB și deficit ESA estimat la 6,2% din PIB. Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.

Guvernul a preconizat o creștere economică de 4,6% și o inflaţie medie de 6,5%.

USR a depus vineri la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate a legii bugetului de stat pe 2022, însă CCR a respins sesizarea, constatând că legea este constituţională.

Curtea Constituţională a publicat marţi motivele pentru care a decis că Legea bugetului de stat pe anul 2022 este constituţională, prin respingerea sesizării USR.

Este pentru prima dată când CCR publică în aceeaşi zi motivarea unei decizii.

Una dintre criticile aduse de USR legii bugetului se referea la o defavorizare a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti datorate algoritmului de alocare a sumelor de bani rezultate din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat.

În legătură cu această critică, CCR a menţionat că legea stabileşte un criteriu unic şi unitar de finanţare a tuturor sectoarelor municipiului Bucureşti şi realizează o alocare de principiu identică în privinţa acestora, astfel că o finanţare preferenţială a unui sector sau altul este exclusă.

„Algoritmul de alocare a fondurilor este clar şi comprehensibil, însă nemulţumirea autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate nu vizează acest aspect, ci o pretinsă insuficienţă a fondurilor băneşti alocate Sectorului 1 prin prisma unor situaţii de fapt. Or, asemenea susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, Curtea neavând competenţa de a cenzura o opţiune a legiuitorului în sensul reglementării unui anumit mod de alocare a unor resurse financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale. Ţine de marja de apreciere a legiuitorului să stabilească soluţia legislativă cea mai potrivită şi adecvată pentru a realiza scopul alocării acestor resurse, respectiv asigurarea dezvoltării şi stabilităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi echilibrarea bugetelor locale”, se explică în motivare.

De asemenea, CCR a amintit că, potrivit jurisprudenţei sale, „aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern” (decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016, paragraful 56).

Sursa: Wall-Street