Jocuri din umbră pentru blocarea proiectului strategic al Moldovei – Autostrada A8
O firmă din India a depus recent o contestație la licitația pentru tronsonul Lețcani–Iași din Autostrada A8, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere a refuzat admiterea sa la procedura de achiziție. Situația a stârnit interes pentru că, la prima vedere, pare neobișnuit ca o companie din afara Uniunii Europene să conteste o licitație publică din România.
Jocuri din umbră pentru blocarea proiectului strategic al Moldovei – Autostrada A8
Explicația se află însă în regulile privind accesul operatorilor economici străini la piețele de achiziții publice și în legislația europeană, care permite în anumite condiții participarea unor firme din state terțe. CNIR a respins inițial participarea firmei indiene motivând că India nu are un acord bilateral sau multilateral cu România ori cu Uniunea Europeană care să îi confere dreptul de acces la procedurile de achiziții publice.
Practic, România, ca stat membru UE, este obligată să respecte cadrul comunitar, care limitează participarea companiilor din afara Uniunii la licitații publice, dacă nu există un tratat care să reglementeze reciproc accesul pe piețele de achiziții. Compania indiana a contestat această decizie la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), argumentând că excluderea este nejustificată și contravine principiilor europene privind concurența și tratamentul egal.
CITESTE SI: Moldova vrea autostradă!
Firma susține că, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, autoritățile contractante nu pot exclude automat operatori din state terțe doar pe baza lipsei unui acord bilateral, dacă legislația UE nu prevede explicit o interdicție. Compania mai invocă și un precedent din România, din 2023, când o firmă chineză aflată într-o situație similară a fost admisă ulterior la o licitație după o contestație reușită.
Irinel Bucur – Președinte Asociația HaiCăSePoate: „Exemplul dat cu firma din China nu este aplicabil — acolo a fost o situație specială, în care legea europeană s-a modificat în timpul procedurii. Oferta era depusă înainte de schimbarea regulilor, iar decizia instanței a fost corectă pentru acel context. Dar astăzi regulile sunt clare, și nimeni nu poate invoca precedentul chinez pentru a forța intrarea în licitație a unei firme din India. De aici se poate trage o singura concluzie si anume ca se folosesc terte parti pentru a bloca proiecte strategice ce reprezinta mai mult decat o simpla autostrada”.
Dacă Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor admite demersul indienilor, CNIR va fi obligată să modifice documentația și să prelungească termenul licitației, ceea ce ar amâna semnarea contractului și demararea lucrărilor la tronsonul Lețcani–Iași, una dintre cele mai importante porțiuni ale Autostrăzii A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). Dacă însă contestația va fi respinsă, procedura va continua, dar cazul ar putea deveni un precedent important în domeniul achizițiilor publice din România. Contestația indiană arată că licitațiile românești devin tot mai atent urmărite de actori economici globali, iar interpretarea legislației în astfel de cazuri ar putea influența direct ritmul marilor investiții în infrastructură.
„Blocajele repetate pe proiectele strategice din Moldova, inclusiv A8, par să servească interese care depășesc nivelul administrativ sau birocratic. Orice conexiune rapidă între Moldova și vestul Europei — deci si între România și Republica Moldova — înseamnă integrare reală, economică și strategică. Odată finalizată autostrada A8, ea devine și un coridor logistic și de mobilitate pentru NATO și UE. Asta nu convine unor actori care preferă ca regiunea să rămână izolată și vulnerabilă iar Uniunea Europeana sa nu aiba capacitatea, strategic, de a-si apara interesele la granita de est. E clar că există rezistență internă care nu se lasa devoalata vizibil, alimentată probabil și din afară, care urmărește să țină Moldova vulnerabila iar Uniunea Europeana si NATO sa fie cu mainile legate cand vine vorba de flancul estic„, a mai spus Irinel Bucur.
Cazul companiei din India readuce în atenție problema deschiderii pieței românești de infrastructură către companii non-europene. Într-o perioadă în care marile proiecte de autostrăzi atrag tot mai mult interes internațional, autoritățile se confruntă cu dilema de a respecta strict regulile europene de eligibilitate, dar și de a încuraja competiția pentru a obține oferte mai avantajoase
Irinel Bucur – Președinte Asociația HaiCăSePoate: „Autoritățile ar trebui să aplice din start filtre clare în platformele de achiziții, astfel încât firmele care nu îndeplinesc criteriile europene de eligibilitate să nu poată depune oferte, lucru care este deja facut. Suplimentar ar trebui ca abordarea sa fie clara si anume, cat timp nu a fost depusa cautiunea, nicio procedura nu se opreste la o simpla contestare. În al doilea rând, este nevoie de o coordonare reală între Ministerul Transporturilor, CNIR și instituțiile de securitate (SRI, SIE), pentru a preveni tentative de blocare venite prin paravan economic sau juridic. Și, nu în ultimul rând, trebuie asumată o direcție strategică clară: autostrăzile Moldovei sunt proiecte de securitate națională, nu doar lucrări de infrastructură„.
Proiectul Autostrăzii A8 se confruntă de ani de zile si cu un boicot intern tacit, manifestat prin lentoare administrativă, amânări repetate, licitații contestate, nedesfășurarea unor proceduri esențiale la timp și neasumări politice.
Urmariti stirile TeleM si pe pagina noastra de Facebook!