Instanța supremă a decis: Scapă de răspunderea penală toți cei cu infracțiuni mai vechi de 2012 sau 2014

foto_instanta

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat, marți, o decizie importantă privind prescripția specială, după hotărârea Curții Constituționale.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a decis, în esență, că scapă de răspunderea penală toți cei cu infracțiuni mai vechi de 2012 sau 2014, a explicat, pentru Gândul, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform interpretării avocatului, în toate dosarele în curs – în stadiu de urmărire penală, la judecata în fond sau în apel – se aplică deciziile Curții Constituționale (CCR), adică prescripția mai scurtă. Depinde de infracțiune, dar ca regulă ar fi prescripții de 8 ani sau 10 ani maximum.

Astfel, în această etapă, pe baza deciziei ICCJ, instanțele urmează să admită contestațiile în anulare, cu consecința anulării hotărârii de condamnare și punerea de îndată în libertate a inculpaților din dosarele menționate, dacă deciziile CCR privind prescripția nu au fost discutate în apel, după cum a explicat fostul magistrat.

Instanța supremă a decis cum trebuie aplicată hotărârea CCR privind prescripția răspunderii penale

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a dat soluția unitară în cazul sesizărilor din dosarele în care a fost invocată prescripția răspunderii penale, după decizia Curții Constituționale.

”Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală în dosarele nr. 1341/1/2022 (pct. I. 1), nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1396/1/2022 (pct. IV.4) şi nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Braşov, Secţia penală, în dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7. 1) prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

«Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum» şi «Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casație şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluționează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii şi stabileşte următoarele:

  1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție şi art. 5 din Codul penal.
  2. Instanţa care soluționează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii»”, se arată în preambulul soluției pe scurt a ICCJ.