In ultimele 3 zile au fost depistate 169 cazuri de hepatita acuta la copii in Europa. Un caz a aparut si in Romania

hepatita-severa-copii

Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine ca incepând de joi, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută in 11 țări din Europa și in SUA.

Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).

Cazurile au vârsta cuprinsă între 1 lună și 16 ani. Șaptesprezece copii (aproximativ 10%) au necesitat transplant hepatic fiind raportat cel puțin un deces.

Sindromul clinic dintre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute. Multe cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vărsături, premergatoare apariției hepatitei acute severă. Majoritatea cazurilor nu au avut febră.

Virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută (virusurile hepatitice A, B, C, D și E) nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri. Călătoriile internaționale sau legăturile către alte țări pe baza informațiilor disponibile în prezent nu au fost identificate ca factori.

Adenovirusul a fost detectat în cel puțin 74 de cazuri, iar din numărul de cazuri cu informații despre testarea moleculară, 18 au fost identificate ca tip F 41. SARS-CoV-2 a fost identificat în 20 de cazuri dintre cele care au fost testate. În plus, 19 au fost detectați cu o coinfecție SARS-CoV-2 și adenovirus.

Regatul Unit, unde au fost raportate până în prezent majoritatea cazurilor, a observat recent o creștere semnificativă a infecțiilor cu adenovirus în comunitate (detectate în special în probele de fecale la copii) ca urmare a unor niveluri scăzute de circulație la începutul pandemiei de COVID-19. Țările de Jos au raportat, de asemenea, o creștere concomitentă a circulației comunitare de adenovirus.

Regatul Unit a raportat pentru prima dată o creștere semnificativă neașteptată a cazurilor de hepatită acută severă de origine necunoscută la copiii mici, în general sănătoși. O creștere neașteptată a acestor cazuri a fost acum raportată de alte câteva țări, în special Irlanda și Țările de Jos.

În timp ce adenovirusul este în prezent o ipoteză ca si cauză de bază, nu se explică severitatea tabloului clinic. Infecția cu adenovirusul de tip 41, nu a fost anterior legat de o astfel de prezentare clinică. Adenovirusurile sunt agenți patogeni comuni care provoacă de obicei infecții autolimitate. Se răspândesc de la o persoană la alta și cel mai frecvent provoacă boli respiratorii, dar, în funcție de tip, pot provoca și alte boli, cum ar fi gastroenterita (inflamația stomacului sau a intestinelor), conjunctivita (ochiul roz) și cistita (infecția vezicii urinare).

Există mai mult de 50 de tipuri de adenovirusuri imunologic distincte care pot provoca infecții la oameni. Adenovirusul de tip 41 se prezintă de obicei cu diaree, vărsături și febră, adesea însoțite de simptome respiratorii. Deși au existat raportări de cazuri de hepatită la copii imunocompromiși cu infecție cu adenovirus, adenovirusul de tip 41 nu este cunoscut ca fiind o cauză a hepatitei la copiii sănătoși.

Factori precum susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut de circulație a adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și co-infecția SARS-CoV-2, trebuie investigați în continuare.

Ipotezele legate de efectele secundare ale vaccinurilor COVID-19 nu sunt susținute în prezent, deoarece marea majoritate a copiilor afectați nu au fost vaccinati COVID-19.