În România se vorbește o limbă secretă, într-un sat uitat de lume. Doar câțiva locuitori o pot vorbi

Există un sat în România în care locuitorii utilizează o limbă secretă. Această limbă specială este păstrată și folosită de peste 100 de ani în comunitatea respectivă. Iată care este satul din România unde se vorbește o limba secretă.

De cine a fost inventată limba secretă

Există în România un sat special în care locuitorii utilizează o limbă secretă. Această limbă a fost inventată de geamgii din Apuseni cu peste 100 de ani în urmă, cu scopul de a-și proteja marfa și de a nu fi înțeleși de străini.

Prin crearea acestui limbaj, ei au reușit să păstreze confidențialitatea și să transmită informații între ei.

În comuna Mărgău din județul Cluj-Napoca se află un sat în care localnicii vorbesc o limbă secretă cunoscută sub numele de „gumuțeasca” sau „limba de sticlă”.

Această limbă este utilizată de săteni de peste 100 de ani și are un rol distinct în comunitatea lor.

Pe vremea respectivă, mulți dintre locuitorii satului erau geamgii și doreau să-și vândă marfa fără ca străinii să-i înțeleagă.

Viața lor și limbajul secret i-au dus în diferite locuri din România, în căutarea de clienți.

Cu toate acestea, odată cu avansul tehnologic și apariția geamurilor de termopan, cererea pentru geamgii și marfa lor a scăzut semnificativ.

Se transmite de la o generație la alta

Limba gumuțească, cunoscută de mulți ani, a fost transmisă în comuna Mărgău de la o generație la alta.

Cu toate că mulți tineri inițial nu au fost interesați să învețe sau să păstreze tradiția limbii, ei au învățat-o în mod involuntar de la bunici și părinți.

Sabina Panea, o femeie din comuna Mărgău, a împărtășit că începând de la vârsta de 12 ani a fost implicată în vânzarea de geamuri alături de tatăl ei.

Ea susține că limbajul nu este dificil de învățat, mai ales dacă este învățat încă de la o vârstă fragedă.

Diferă foarte mult de limba română

Limba de sticlă diferă semnificativ de limba română și nu prezintă asemănări evidente, scrie impact.ro.

Localnicii folosesc încă expresii specifice limbii gumuțești în viața de zi cu zi. 

Iată câteva exemple de expresii folosite în prezent:

• „să gădineze” – înseamnă să-i dai de mâncare
• „nu-i de apsă gădineala” – înseamnă că mâncarea nu este bună
• „tălăuzești?” – înseamnă „vorbești gumuțeasca?” sau „înțelegi?”
• „tălăuz” – înseamnă „sticlă”
• „munuc, s-asface deapsă!” (Munuc! e un fel de „Băi!”) – înseamnă „Băi, e om bun!