Guvernul a adoptat reforma pensiilor magistraților iar săptămâna viitoare ajunge în Parlament

Proiectul de lege privind pensiile magistraților a intrat din nou în atenția publică, odată cu anunțul că Guvernul va angaja răspunderea pe acest act normativ. Măsurile propuse sunt motivate, potrivit premierului Ilie Bolojan, de trei direcții majore: necesitatea accesării fondurilor europene, corectarea unor dezechilibre sociale și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii în anii următori. În acest context, seful Executivului a subliniat că schimbările sunt nu doar necesare, ci și urgente, întrucât actualele prevederi creează inechități și presiuni bugetare nejustificate.

Bolojan a explicat că proiectul urmărește „o minimă justiție socială”, prin corectarea situației actuale, în care magistrații se pot pensiona la 48–50 de ani și beneficiază de o pensie egală cu ultimul salariu. În forma propusă, pensia se va stabili la un plafon de maximum 70% din ultimul salariu net, iar vechimea necesară în muncă va crește de la 25 la 35 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani, astfel încât sistemul să devină unul previzibil și sustenabil. „Este nevoie ca anii de contribuție la sistem să asigure sustenabilitatea acestuia”, a punctat Bolojan, insistând asupra faptului că orice reformă reală trebuie să aibă în vedere echitatea dintre generații.

Oficialul a remarcat și importanța îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR, pentru ca România să poată accesa fondurile europene prevăzute. Fără aceste ajustări, riscul pierderii unor sume semnificative devine real, iar blocarea reformelor ar afecta nu doar sistemul de pensii, ci și alte domenii dependente de finanțările europene.

În ceea ce privește calendarul politic, Bolojan a anunțat că „astăzi vom demara procedura de angajare a răspunderii guvernului și, așa cum v-am spus ieri, estimarea este că, cel mai probabil, marți, în data de 2 decembrie, vom finaliza această procedură prin prezentarea în Parlament, după ce vom primi eventualele amendamente de la parlamentari”. Acesta a subliniat că transparența și dialogul cu legislativul vor fi respectate, însă guvernul își asumă responsabilitatea de a avansa rapid, în condițiile în care reformele nu mai pot fi amânate.

Astfel, dezbaterea privind pensiile speciale intră într-o nouă etapă tensionată, în care necesitatea reformei se întâlnește cu rezistența sistemului, iar echilibrul dintre drepturile magistraților și echitatea socială devine tot mai greu de menținut. Proiectul adus în prim-plan de Ilie Bolojan reușește însă să contureze o direcție clară: aceea a unei reforme care privește nu doar prezentul, ci mai ales viitorul sistemului public de pensii.