Gaman Claudiu, fost adjunct la ISU Neamț, despre fenomenul de zăpor – un real pericol pentru muntenii de pe Valea Bistriței
Chiar dacă în ultimii ani fenomenul de zăpor nu a avut o intensitate mare, acest hazard hidrometeorologic ar putea genera oricând o situație de urgență pe valea Bistriței în sectorul coada lacului Izvoru Muntelui – Bicaz şi localitatea Borca, limita cu judeţul Suceava. Cele mai însemnate pagube materiale, inclusiv victime omeneşti, datorate fenomenului de zăpor, s-au produs în data de 24.12.1995 şi 01.01.2003 (trei tineri au murit după ce cabana în care petreceau Revelionul a fost distrusă de sloiurile de gheață).
Conform informării de la ISU Neamț (Adevărul.ro, 13.01.2024), situația de pe râul Bistrița la data de 13.01.2024 se prezenta astfel : ,,de la viaduct Poiana Largului (coada lacului Izvoru Muntelui – Bicaz) până la 200 m de barajul Topoliceni, pe o distanță de 5 km, râul prezintă aglomerări de zai (năboi) cu grosimi cuprinse între 0,2 și 1,5 m. Din amonte curge zai (năboi) pe cca. 40 % din suprafața apei”.
În funcţie de momentul producerii fenomenului, se disting două tipuri de baraje de gheaţă (zăpoare): de îngheţ şi de dezgheţ. Barajele de îngheţ se produc în perioada apariţiei şi dezvoltării fenomenelor de îngheţ pe râuri (începutul iernii). Acestea sunt cauzate de acumularea năboiului sub podul de gheaţă. Barajele de dezgheţ sunt provocate de acumularea de sloiuri în anumite secţiuni ale râului, rezultate în urma fragmentării podului de gheaţă prin creşterea temperaturii aerului (începutul primăverii).
Apariţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase (zăpoare) care s-au produs în ultimii ani pe valea Bistriţei, afectând puternic aşezările umane, lucrările de apărare, infrastructura, suprafeţele agricole etc. se datorează unor factori naturali (geomorfologici – relieful, profilul longitudinal al văii, meteorologici – regimul termic al aerului, vântul, precipitațiile, hidrologici – apele subterane și de suprafață) şi antropici(înainte de construirea barajului Bicaz nu a apărut niciodată fenomenul de zăpor, deşi s-au semnalat frecvent curgeri puternice de năboi şi sloiuri).
Existenţa pe cursul râului Bistriţa a unor sectoare cu formaţiuni de gheaţă puternice (bine dezvoltate) şi în imediata apropiere a unor sectoare de râu cu formaţiuni de gheaţă foarte slabe sau lipsă, demonstrează existenţa şi a altor factori, în afara celor menționați mai sus, care pot influenţa puternic evoluţia fenomenelor de îngheţ. Un rol foarte mare îl au raporturile hidraulice stabilite între râu şi zonele pe care le străbate, fenomenele având o evoluţie caracteristică, manifestată uneori prin lipsa totală a gheţii, datorită alimentării subterane. Aceste zone cu suprafeţe de apă liberă sunt zone ,,generatoare” de ace de gheaţă şi gheaţă de fund şi, în consecinţă, de năboi. Această ipoteza emisă de Ciaglic V. (1965), s-a confirmat şi prin observaţiile personale, efectuate pe teren în iernile 2011 – 2012, 2012 – 2013, când am făcut măsurători ale temperaturii apei în diferite zone şi cartarea fenomenelor de îngheţ, a zonelor cu pierderi prin infiltraţie şi a celor cu aflux de apă subterană.
După formarea acumulării Izvoru Muntelui – Bicaz, în sectorul de râu aval de Borca şi-a făcut apariţia un tip deosebit de zăpor care blochează albia râului pe lungimi ce depășesc 20 km, aglomerările de năboi atingând grosimi de până la 8 m (fig. 1) și care poate genera inundații în amonte, afectând puternic aşezările umane, lucrările de apărare, infrastructura și suprafeţele agricole din localitățile Borca, Farcașa și Poiana Teiului.
About The Author
