Franta isi decide viitorul. Macron sau Le Pen?

Alegătorii francezi vor alege astazi între două viziuni foarte diferite pentru țara lor în timpul scrutinului prezidențial de astazi, în timp ce președintele actual Emmanuel Macron încearcă să respingă provocarea din partea adversarului său de extremă dreapta, Marine Le Pen.

Macron, în vârstă de 44 de ani, propune alegătorilor o Franță inovatoare, globalizată, în fruntea unei Uniunii Europene puternice. Le Pen, în vârstă de 53 de ani, a prezentat o platformă naționalistă din punct de vedere economic, care ar reprezenta o schimbare fundamentală față de direcția pe care a luat-o Franța de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Analiştii se aşteaptă la o cursă strânsă desi in sondaje Macron era dat ca favorit cu un avans de aproape 10 procente. Cu toate acestea, multi francezi sunt indecisi. Sustinatorii lui Macron o acuza pe Marine Le Pen ca este de multă vreme un admirator vocal al președintelui rus, pe care l-a vizitat în timpul campaniei din 2017, iar partidul ei a luat un împrumut de la o bancă ceho-rusă în urmă cu câțiva ani.

Totusi, ea a condamnat decizia Moscovei de a invada Ucraina și a apărat împrumutul explicând că partidul ei a fost forțat să caute finanțare în străinătate deoarece nicio bancă franceză nu ar fi aprobat cererea. În ciuda sprijinului ei anterior pentru Putin, Le Pen s-a concentrat in campanie pe problemele reale ale francezilor, îndepărtându-se de platforma tipică de extremă dreaptă axată pe imigrație, securitate și identitate, care i-a dominat campania din 2017.

Cu toate acestea, ea nu a abandonat unele dintre cele mai controversate politici ale sale, cum ar fi interzicerea femeilor musulmane de a purta basma în public. Alegătorii francezi sunt deosebit de îngrijorați de costul vieții, care a crescut vertiginos din cauza inflației și a creșterii prețurilor la energie, iar experții spun că ea a făcut o treabă bună empatizând cu alegătorii francezi care se străduiesc să facă rost de bani. Cetateanul de rand este ingrijorat de lipsa locurilor de munca, de globalizare și progresului tehnologic.

Criticii spun că, in aceasta campanie, Le Pen nu a explicat în mod adecvat cum va plăti Parisul pentru multe dintre soluțiile propuse. De asemenea, se întreabă dacă toți respectă legislația franceză și cea a UE.
Și în timp ce Le Pen a abandonat unele dintre politicile sale mai controversate, cum ar fi părăsirea UE și abandonarea monedei euro, experții spun că multe dintre propunerile ei ar pune în continuare Franța pe o directie conflictuala cu politica Uniunii Europene.

Emanuel Macron, fost bancher de investiții și ministrul economiei, trebuie să apere un bilanț politic mixt, convingând totodată alegătorii că sunt necesare investițiile majore în industrie și lupta împotriva crizei climatice. În timpul primului său mandat, planul ambițios al lui Macron de a consolida autonomia și forța geopolitică a Uniunii Europene i-a câștigat respect în străinătate și acasă.

Dar politicile sale interne sunt mai degraba de dezbinare și el rămâne o figură oarecum nepopulară, care este văzută de mulți ca fiind arogant, elitist și deconectat de la nevoile reale ale francezului de rand.

Gestionarea de către Macron a mișcării vestelor galbene, unul dintre cele mai prelungite proteste ale Franței din ultimele decenii, a fost criticată pe scară largă, iar bilanțul său cu privire la pandemia de Covid-19 este neconcludent.

Guvernul francez a cheltuit miliarde de euro pentru a menține afacerile pe linia de plutire în timpul pandemiei si astfel a crescut deficitul național. Politica de semnătură a lui Macron în timpul crizei, ce le-a cerut oamenilor să prezinte dovada vaccinării pentru a-și desfășura viața ca de obicei, a contribuit la creșterea ratelor de vaccinare, dar a declanșat o revolta in tabara celor sceptici, pe care presedintele i-a pierdut definitiv.