Fermierii români au fost afectați în 2022 pe două laturi: Au avut costuri mai mari din cauza secetei și au avut concurență din cauza recoltei ucrainene care a rămas blocată aici. APPR: Fermierii își acoperă cu greu costurile de producție

seceta-canicula-agricultura-grau-porumb

Costurile de producție pentru fermierii din România au fost mult mai ridicate anul acesta în contextul creșterii prețurilor atât la fertilizanți cât și la celelalte tipuri de inputuri agricole. Cantitățile de porumb și grâu care au intrat în România din Ucraina au determinat blocaje logistice care au pus presiune pe costul de transport și depozitare la fermierii din țara noastră. Seceta și limitările în ceea ce privește suprafața irigată totală au contribuit la creșterea presiunii pe fermierii cultivatori de cereale și oleaginoase din Romania în 2022, este de părere Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), potrivit economedia.ro.

Aceasta spune că, din păcate, o parte din producția de cereale a Ucrainei nu a reușit să ajungă în țările care au mare deficit și au rămas în Romania, parțial prin culoarele de tranzit. Aceste cantități au dus la perturbarea pieței și au contribuit la dezechilibre majore într-un an agricol care a fost oricum unul extrem de greu.

„Ucraina este primul exportator de ulei de floarea soarelui, al 2-lea exportator de rapiță, al treilea exportator de nuci și miere, al 4-lea exportator de porumb, orz și sorg, al 5-lea exportator de grâu – la nivel mondial. Egiptul importă 23% din grâu din Ucraina și 61% din Rusia, Tunisia peste 40% și Liban 51%. Europa trebuie, în acest context al războiului, să producă mai mult pentru a se evita o criză alimentară globală. Țara are 42 de milioane de ha de suprafață agricolă, din care aproximativ 35 de milioane de teren arabil, adica o treime din suprafața cultivabilă a UE! Peste 5,5 milioane hectare se cultivă anual cu porumb in Ucraina, iar în 2022 s-au cultivat doar 3,8 milioane hectare din cauza războiului. Producția obținută anual este aproximativ 40 milioane tone cu estimări în scădere la 30-32 milioane pentru 2023. Din păcate o parte din producția de cereale a Ucrainei nu a reușit să ajungă în țările care au mare deficit și au rămas în Romania, parțial prin culoarele de tranzit. Aceste cantități au dus la perturbarea pieței și au contribuit la dezechilibre majore într-un an agricol care a fost oricum unul extrem de greu”, a declarat Alina Crețu.

Chiar dacă prețurile de vânzare în portul Constanța la produsele agricole au crescut în 2022 (400 euro la grâu ți 330 la porumb în luna iunie), în prezent suntem la valori care care acoperă cu greu costurile de producție pentru fermieri (grâu ~280 eur/tona; porumb ~270 eur/tona), potrivit datelor asociației APPR.

Prețul porumbului din portul Constanța a fluctuat în 2022, o dată cu începerea războiului din Ucraina. Am realizat o comparație de prețuri de la începutul anului 2022, perioada în care a izbucnit războiul, principalele mari creșteri pe parcursul lui 2022 și finalul anului, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.

Romania a exportat cu mai puțin de 40% porumb în perioada iulie-septembrie 2022, iar importul de porumb din Ucraina a crescut cu 130% in perioada iulie- septembrie 2022, potrivit datelor de la Comisia Europeană.

Seceta din acest an a afectat 1,27 de mi­lioane de hectare, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cea mai afectată cultură fiind porumbul (580.000 de hectare), floarea-soarelui (300.000 de hectare) şi cea de grâu (190.000 de hectare).

Drept urmare, potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat pentru Agerpres Petre Daea la începutul lunii decembrie.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Potrivit estimărilor specialiștilor, recolta de porumb din acest an ar urma să ajungă la 8 milioane de tone. 

România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

Directorul executiv APPR spune că, din păcate, nu este foarte optimistă pentru anul agricol viitor, pe de-o parte din cauza condițiilor agrotehnice (seceta în toamna 2022), dar si politico-economice (instabilitate în zonă, creșteri costuri de producție, restricții noi impuse începând cu ianuarie 2023 prin Planul National Strategic).