Fenomenul șpăgii în spitalele românești

γιατρός-χρήματα

În ciuda creșterii salariilor medicilor români, fenomenul mitei din spitalele românești, încă nu a fost stârpit. Cel mai recent sondaj realizat cu privire la situația șpăgilor din România, oferă o imagine amplă a mitei din sistemul sanitar. Românii își cumpără sănătatea, deși unii au cotizat o viață la bugetul asigurărilor de sănătate. De la brancardieri, infirmiere, asistente și medici, șpaga se dă în continuare, în spitale. Cei mai expuși sunt pacienții ce au nevoie de intervenții chirurgicale. Pentru reușita operației, aceștia sunt nevoiți să scoată din buzunare cel puțin 1000 lei.

În ultimii 30 de ani, şpaga a devenit sport naţional. Cadrele medicale au fost motivate suplimentar pentru ca bolnavul să beneficieze de un tratament mai bun în unitatile medicale.

Liviu Oprea – președinte Colegiul Medicilor Iași

„Am părerea că luatul de bani sau de cadouri nu este un lucru legal și nu trebuie sub nicio formă cultivat și este din toate punctele de vedere un lucru care nu ar trebui să se întâmple.” 00.27

Șpaga a luat amploare încă din perioada comunista, din cauza penuriei de bunuri și servicii, și s-a maximizat după evenimentele din 1989. Aceasta este o consecință a procesului de tranziție în care se află și astăzi societatea românească.

Liviu Oprea – președinte Colegiul Medicilor Iași

„Trebuie să știți că problema plăților informale, este o problemă care există peste tot în lume. Este un fenomen cultural, nu este legat numai de faptul ca cineva este legat de al condiționa actul medical, ci este un fenomen de așteptare socială, de a face lucrul ăsta și care nu are legătură, numai decât cu cerutul, cu condiționarea actului medical în mod direct. Este un lucru care se întâmplă în toate țările din fostul bloc comunist, și este un lucru care, cel mai probabil, primul pas și cel mai important, care cred eu că ar putea să conducă la stoparea fenomenului este ca cei care le dau, să nu le mai dea.”

Spre deosebire de alte țări, unde pacientul beneficiază de cele mai bune servicii medicale, pe baza statutului de asigurat, fără să mai plătească alte atenții, în România nu ești bine îngrijit dacă nu accepți să faci jocul sistemului. O infirmieră nu schimbă cearșafurile de pe pat fără să primească bani, o asistentă nu face injecție dacă nu este recompensată, iar un medic nu te operează la timp dacă nu-și ia dreptul. Fenomenul s-a mai redus și nu este universal valabil în toate spitalele, dar se mai practică în majoritatea celor de stat.

„Îs băieți buni. Ca să te salveze de la moarte. Nu că cere doctorul, îi dai tu din plăcere. Băiatul meu a fost internat la Policlinică și doctorul nu a vrut să ia, dar m-am ținut după el și i-am dat 400 de lei. Și am fost mulțumit. Îi dai, te îngrijește mai frumos, așa iese”, ne-a povestit un ieșean.

Din frică, neputință și disperare, oamenii apelează la puterea banului pentru a-și asigura sănătatea, iar românii s-au obișnuit astfel.

„Nu-i condamn pentru că se ajunge într-o situație atât de critică, în cât faci tot ce este posibil. Socotești că nu e corect. Iar despre medici, nu cred că se va întâmpla vreodată ca vreo unul să nu ia șpagă”, a mai povestit cineva.

În România, doar 49% dintre persoane consideră că avem o problemă cu corupţia şi doar 43% sunt nemulţumiţi de modul în care autorităţile luptă cu acest fenomen.