Farmaciștii și medicii solicită o legislație europeană mai strictă pentru a preveni viitoarele penurii de medicamente
Medicii și farmaciștii au solicitat Comisiei Europene să elaboreze o legislație mai puternică pentru a preveni viitoarele penurii de medicamente, după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a refuzat să declare un „eveniment major” actualele restricții asupra antibioticelor.
Din toamna anului trecut, pacienții din întreaga Europă se luptă să se aprovizioneze cu antibiotice comune, în special pentru copii. Acest lucru a fost parțial pus pe seama unei creșteri timpurii a infecțiilor sezoniere, inclusiv a infecțiilor cu streptococul A, a gripei și a VSR, ceea ce a însemnat că angrosiștii au fost surprinși cu rezerve mai mici de medicamente. De asemenea, unii producători au redus capacitățile liniilor de producție din cauza creșterii costurilor cu energia.
Farmaciștii spun că penuria este un test pentru mandatul extins al EMA de monitorizare a penuriei de medicamente, care a fost introdus ca urmare a penuriei severe și a acaparării disperate observate în timpul pandemiei.
Această criză a arătat că „actualele instrumente de reglementare existente, inclusiv noul regulament privind mandatul extins al EMA, nu sunt adecvate scopului și nu sunt suficiente pentru a garanta continuarea tratamentului pentru toți pacienții din Europa”, a declarat Ilaria Passarani, secretarul general al grupului de lobby al farmaciștilor.
O mare parte din această situație se datorează lipsei de transparență, a spus ea, deoarece normele actuale nu garantează că EMA și autoritățile naționale de reglementare în domeniul medicamentelor dispun de suficiente informații despre stocurile disponibile. De exemplu, șase țări din UE nu au sisteme care să permită farmaciilor să semnaleze penuria de medicamente, ci se bazează doar pe producători pentru a raporta ce este disponibil, a spus ea.
Noile norme ale UE prevăd, de asemenea, crearea unei platforme europene de monitorizare a penuriei, care ar permite colectarea centralizată a datelor privind cererea și oferta de medicamente. Cu toate acestea, ea a subliniat că este programată să fie pe deplin operațională abia în 2025.
Toate aceste defecte au împiedicat luarea unor măsuri mai devreme, a declarat Passarani, care a făcut apel la factorii de decizie politică „să acționeze mai repede în viitor și să definească o legislație care să le ofere toate instrumentele necesare pentru a proteja sănătatea publică”. Ea i-a îndemnat să învețe din eșecurile acestui episod.
„Ar fi trimis un mesaj politic puternic că această problemă este o prioritate” și ar fi oferit EMA informații mai detaliate și competența de a coordona acțiunile la nivelul UE, a spus ea.
Cu toate acestea, EMA a declarat că procesele sale au oferit „o înțelegere clară și actualizată a situației actuale”. Măsurile deja luate pentru a accelera capacitatea de producție – cum ar fi relaxarea normelor privind ambalarea și schimbarea surselor de materii prime, precum și permiterea furnizării excepționale a anumitor medicamente care nu sunt autorizate în anumite țări ale UE – au avut un impact pozitiv asupra aprovizionării în unele țări. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a recunoscut că lipsurile persistă.