Fără centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, România riscă un blackout de 52 ore
România se confruntă cu un scenariu extrem de grav, potrivit unui raport prezentat Comisiei Europene: în cazul întreruperii centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ţara ar putea rămâne fără energie electrică pentru cel puțin 52 de ore.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că pentru a susține menținerea funcționării acestor centrale, a fost elaborat un studiu independent de 6.000 de pagini, care arată explicit riscurile pentru securitatea energetică în cazul opririi lor la 31 decembrie, în contextul unei ierni severe.
„Esența acelui studiu spune că … România riscă să rămână 52 de ore fără energie electrică, în anumite condiții”, a afirmat el.
Negocierile cu Comisia Europeană au fost descrise drept „extrem de complicate și complexe”, iar în final autoritățile române au reușit să obțină acceptul ca unele centrale pe cărbune să funcționeze în continuare, argumentând că în lipsa lor, orașe mari (precum Craiova, Râmnicu Vâlcea) și mari operatori industrali (spre exemplu Ford) ar fi fost grav afectați, iar prețurile la importuri de energie ar fi crescut semnificativ.
Ministrul a calificat rezultatul negocierii drept „un succes monumental pentru România”. Pe de altă parte, România și-a asumat printre cele mai ambițioase obiective de decarbonizare din UE, într-un interval mai scurt decât alte state. Bogdan Ivan a precizat că, în urma renegocierii, țara va putea menține în funcțiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029.
Ministrul a subliniat riscurile economice și sociale ale închiderii intempestive a centralelor: peste 4.500 de angajați din sector ar rămâne fără locuri de muncă în timpul iernii, iar România ar fi putut fi sancționată de Comisia Europeană cu până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care deja primise fonduri de 2,6 miliarde de euro pentru tranziția energetică (centrale pe gaz, energie solară și capacități de stocare).
Raportul aduce în discuție vulnerabilitățile sistemului energetic național și tensiunea dintre provocările climatice, obiectivele UE de reducere a emisiilor și nevoia de a asigura continuitatea furnizării energiei. Dacă scenariul studiului s-ar materializa, impactul ar fi resimțit la scară largă — sistemul medical, transporturile, comunicațiile, industria — toate ar putea fi destabilizate.
În lumina acestei situații, decizia Bruxelles-ului de a accepta excepții temporare pentru centralele pe cărbune denotă că flexibilitatea în tranziția energetică poate fi considerată necesară pentru a preveni crize imediate. Rămâne de văzut cum va evolua echilibrul între obiectivele ecologice și siguranța energetică în următorii ani.
About The Author
