Expunerea la soare, un pericol de deces

canicula

Risc maxim de epuizare termică. Medicii trag atrag atentia despre felul in care ne protejam de temperaturile caniculare, pentru a nu ajunge in situatia de a suferi de epuizare termic. Există, 4 măsuri care ne pot salva viaţa in zilele caniculare.

Zilnic, din 100 de pacienți care ajung la Spitalul de Neurochirugie din Iași, 20% prezintă simptome specifice expunerii la temperaturi ridicate. In aceasta perioada trebuie sa tinem cont de recomandarile cadrelor medicale.

Tudor Ciuhodaru, medic primar medicina de urgență: „Protecție, răcoare, hidratare, altfel ne vom vedea fără discuții la unitatea de primire a urgențelor la Spitalul Clinic de Urgență, Nicolae Oblu, iar din păcate fără aceste măsuri elementare de prevenție riscul de a ajunge cu afecțiune favorizată sau complicată de căldură este major. Gărzile au fost cumplite în ultima perioadă și tot mai mulți pacienți, mai ales cu afecțiuni cardiovasculare și neurologice ajung pe durata nopții când este în continuare foarte cald, cu simptome legate de această expunere prelunigită la căldură”.

Netratată la timp, epuizarea termică evoluează spre forme clinice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces. Cei mai afectaţi de epuizarea termică sunt copiii şi vărstnicii, pacienţii cu patologie cardiovasculară şi obezii precum şi cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiţionat.

Tudor Ciuhodaru, medic primar medicina de urgență: „Atunci când se menține temperatura ridicată mai multe zile consecutiv și mai e și foarte cald pe durata nopții, apar acele semne cardiovasculare, neurologice, tegumentare și vorbesc de astenie, vertij, cefalee, amețeli, dureri de pac, până la convulsii și comă. Primii afectați sunt copiii și a-i lăsa în mașină, la orele amiezii, înseamnă de fapt a-i băga într-un cuptor în care temperatura ajunge la 50-60 de grade și nu o dată am avut cazuri critice în care am fost nevoiți să intervenim, pentru că mama, tata sau bunica au preferat să nu-l trezească pe cel mic din mașină și s-au dus pentru jumătate de oră să facă cumpărături mai mult sau mai puțin importante în acel moment, dar care oricum nu justificau riscul vital la care s-a pus problema în acel moment”.

Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului prin: consumul de lichide reci, duşuri sau utilizare de prosoape umede şi ventilaţie, odihnă într-un mediu răcoros, eventual cu aer condiţionat, cu picioarele ridicate peste nivelul inimii.

Tudor Ciuhodaru, medic primar medicina de urgență: „Toate cazurile letale înregistrate în aceste zile la Iași au fost legate de alcool și cele din trafic, alcool și căldura extremă. Și nu uitați că alcoolul vă face vulnerabili la aceste temperaturi extreme, reacționați mai greu la orice fel de pericol, iar la nivelul solului, la temperatura asfaltului, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel și evident ajung cazuri critice, unele dintre ele care nu mai pot fi salvate”.

Pentru a nu ajunge în astfel de situaţii, nu ţineţi geamurile deschise când este foarte cald şi nu gătiţi la orele amiezii. Este indicată o alimentaţie bogată în legume şi fructe, îmbrăcămintea cu haine din bumbac, capul acoperit cu o şapcă sau o pălărie, iar dacă stăm în casă, aerul condiţionat să fie reglat la o temperatură de 23 de grade Celsius, nu mai puţin.