Români se situează peste media Uniunii Europene atunci când vine vorba despre discriminarea resimțită în spațiile publice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare.
Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.
Raport de trei la unu
În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.
Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.
În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene, de tip sondaj, unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.
Locuința, cea mai mare problemă
La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință.
În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.
Extremele Europei
Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit ratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).
La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).
România vs. vecinii
Privind la țările din jur, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.
Sursa www.mediafax.ro
About The Author
