Europa se pregateste pentru o iarna cu doua razboaie si spera sa evite repetarea crizei energetice de anul trecut

Iarna trecută, europenii s-au confruntat cu facturi de energie exorbitante, în timp ce continentul se debarasa rapid de gazul rusesc. Anul acesta, UE este mai bine pregătită, dar acum un al doilea război amenință să îi zguduie piețele energetice.

Conflictul dintre Israel și Hamas amenință să perturbe relațiile Europei cu Orientul Mijlociu sau chiar să atragă Iranul într-o confruntare directă cu Israelul și partenerii săi occidentali. Deși piețele sunt relativ calme pentru moment, oricare dintre aceste scenarii ar putea provoca haos.

Cu toate acestea, Europa este “echipată pentru a face față înăspririlor de pe piața mondială a petrolului și a motorinei”, a declarat comisarul pentru energie Kadri Simson într-un interviu acordat POLITICO. Oficialii au învățat lecții din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și lucrează pentru a construi “o bună înțelegere a tuturor vulnerabilităților noastre pentru a le aborda cât mai bine și pentru a fi pregătiți pentru orice incidente sau urgențe”.

Oficialii UE au organizat o serie de întâlniri cu țările producătoare de petrol în ultimele săptămâni, atât cu vechi prieteni, cum ar fi Norvegia, cât și cu parteneri emergenți, cum ar fi Algeria și Nigeria, pentru a preîntâmpina orice potențiale perturbări, a declarat ea.

“După desfășurarea crizei din Gaza, ne confruntăm cu două conflicte în vecinătatea europeană. Mediterana de Est este un teatru important pentru securitatea energetică europeană, în condițiile în care tranziția energetică a Europei este încă încurcată în incertitudini geopolitice”, a declarat Simson, atribuind lipsa de dramatism pe piețe “pregătirii și gestionării crizei pe care UE le-a pus în aplicare pentru a răspunde șantajului energetic al Rusiei”.

Luptele din Gaza și, într-o măsură mai mică, de-a lungul graniței de nord a Israelului cu Libanul au avut un impact limitat asupra piețelor petroliere. Inițial, prețurile au crescut la aflarea veștii atacului comis de militanții Hamas la 7 octombrie și a răspunsului masiv al Israelului, însă principalul indice de referință pentru țiței, Brent, a scăzut cu 4,2 % în această săptămână, ajungând la aproximativ 81 de dolari pe baril, în jurul nivelurilor înregistrate înainte de începerea violențelor.

Piețele au evitat o repetare a situației din 1973, când războiul Yom Kippur dintre Israel și vecinii săi a determinat marii producători arabi, în frunte cu Arabia Saudită, să impună un embargo asupra exporturilor către aliații Israelului. Relațiile țărilor din Golf cu Israelul s-au îmbunătățit considerabil în ultimii 50 de ani: Emiratele Arabe Unite și Bahrainul i-au recunoscut suveranitatea în cadrul acordurilor Abraham din 2020, în timp ce Arabia Saudită se află în negocieri pentru a face același lucru.

Prin urmare, comercianții pariază că, atâta timp cât conflictul nu se extinde, livrările de petrol vor rămâne mai mult sau mai puțin stabile, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la firma de informații energetice Kpler.

Riscul provine mai mult din partea Iranului, a spus el. În cel mai rău caz, o extindere a conflictului ar putea determina Iranul să întrerupă transportul maritim din țările arabe din Golf prin Strâmtoarea Ormuz. Țițeiul iranian, deși este sancționat de Occident, este exportat în cantități mari în China. “Dacă Israelul începe să lovească teritoriul iranian și, ca urmare, Iranul trebuie să exporte mai puțin, atunci China nu mai are suficient țiței și trebuie să cumpere din altă parte”, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale, a declarat Katona. “Este o întreagă spirală care se declanșează imediat”.