Europa de Sud respinge planul lui von der Leyen de finanțare a apărării prin îndatorare

Franța, Italia și Spania insistă asupra unor subvenții în loc de împrumuturi pentru a evita creșterea poverii datoriilor.

BRUXELLES — Statele din sudul Europei se opun planului Comisiei Europene de a stimula cheltuielile pentru apărare prin împrumuturi ieftine, temându-se că acest lucru le-ar adânci datoriile deja mari.

Această rezistență, condusă de Franța, Italia și Spania, reprezintă o lovitură serioasă pentru inițiativa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmărește să întărească autonomia militară a Europei. Propunerea ei, ce include un pachet de împrumuturi de 150 de miliarde de euro și o clauză de urgență pentru relaxarea regulilor fiscale ale UE, a fost gândită pentru a stimula investițiile în apărare și a reduce dependența blocului comunitar de protecția SUA.

Însă opoziția acestor state pune în pericol planul Bruxelles-ului de a crește livrările de arme europene către Ucraina.

„Unele țări au îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea sau chiar posibilitatea de a se îndatora la asemenea niveluri”, a declarat un diplomat european de rang înalt.

Țările puternic îndatorate din sudul Europei cer, în schimb, emiterea unor „obligațiuni de apărare” – subvenții finanțate printr-un împrumut comun al UE pe piețele de capital, care ar trebui aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre.

„Există riscul unui blocaj, ceea ce ar putea deschide calea către obligațiuni de apărare”, a spus un alt diplomat european.

Von der Leyen nu a sprijinit până acum această idee, anticipând opoziția țărilor din nordul Europei, precum Germania și Țările de Jos, care se tem că ar crea un precedent periculos pentru mutualizarea datoriilor.

„Fără euroobligațiuni”, a reiterat premierul olandez Dick Schoof după o reuniune recentă a liderilor UE.

Un alt diplomat UE a avertizat că refuzul țărilor din sud de a accepta împrumuturi ar submina sprijinul pentru obligațiunile de apărare din partea statelor cu o politică fiscală mai strictă.

„Dacă susțin că apărarea este o provocare existențială care justifică datoria comună, atunci trebuie să accepte mai întâi împrumuturile”, a declarat acesta.

Europa de Sud cere mai mult

Cu Donald Trump amenințând să reducă sprijinul SUA pentru Ucraina și criticând dependența militară a Europei față de Washington, von der Leyen a acționat rapid după învestirea președintelui american pe 20 ianuarie, elaborând un plan pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE.

Strategia propusă prevede ca statele membre să poată crește temporar cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB pe o perioadă de patru ani și ca UE să împrumute 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune de armament și sprijin pentru Ucraina.

Comisia spera ca schema bazată pe împrumuturi să fie bine primită, mai ales de economiile sudice mari, precum Italia și Spania, care nu ating obiectivul NATO de 2% din PIB alocat apărării.

Chiar săptămâna trecută, comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, anticipa că „un număr mare de state” vor activa clauza de urgență.

Însă Comisia a subestimat o problemă esențială: deși UE se poate împrumuta mai ieftin decât majoritatea statelor membre, împrumuturile acordate acestora sunt totuși contabilizate ca datorie națională – un semnal de alarmă pentru țările deja îndatorate, care vor să evite panicarea piețelor sau sancțiuni fiscale.

„Planul lui von der Leyen se bazează aproape exclusiv pe îndatorarea statelor”, a declarat premierul italian Giorgia Meloni în fața parlamentarilor săptămâna trecută.

Comisia a recunoscut între timp că guvernele naționale ar trebui să reducă alte cheltuieli pentru a face loc costurilor în creștere cu apărarea – o măsură greu de justificat politic în țările unde populația este mai preocupată de migrație și schimbările climatice decât de o amenințare militară iminentă.

Italia și Spania cer, de asemenea, extinderea definiției cheltuielilor de apărare care pot fi exceptate de la regulile fiscale ale UE, propunând includerea costurilor cu securitatea frontierelor, securitatea cibernetică și reziliența infrastructurii.

Până acum, însă, nici Roma, nici Madrid nu au confirmat dacă vor activa clauza de urgență. Unii oficiali europeni speculează că aceste state așteaptă ca von der Leyen să cedeze și să accepte ideea obligațiunilor de apărare înainte de următorul summit al liderilor UE din iunie.

„Ar trebui să avem mai mult timp pentru a decide”, a declarat Meloni săptămâna trecută, adăugând că termenul limită din aprilie pentru activarea mecanismului este „puțin cam strâns”.

În schimb, Franța a indicat că nu intenționează să activeze clauza, potrivit unor diplomați europeni. Cu un raport datorie-PIB de peste 110%, Parisul este precaut în a lua măsuri care ar putea destabiliza piețele sau afecta ratingul său de credit, un factor crucial pentru costurile sale de împrumut.

În contrast, Germania este așteptată să activeze clauza pentru a finanța planul său ambițios de modernizare a apărării, în valoare de 500 de miliarde de euro. Însă, asemenea altor state cu rating de credit AAA, precum Danemarca și Țările de Jos, Berlinul este puțin probabil să accepte împrumuturi de la Comisie, deoarece poate obține finanțare mai ieftin pe cont propriu.

Această situație alimentează temerile printre statele mai vulnerabile, care se îngrijorează că solicitarea de împrumuturi europene înaintea altora ar putea fi interpretată de piețe ca un semn de slăbiciune economică, crescând costurile lor de împrumut.

„Fragmentarea celor 27 de state ale UE influențează percepția piețelor, ceea ce ar putea avea un impact negativ”, a declarat un diplomat european de rang înalt.

„Dacă nu facem acest pas toți în același timp, piețele vor impune limita de cheltuieli”, a adăugat el.

Însă statele cu o disciplină fiscală strictă nu acceptă acest argument. Un diplomat din acest grup a acuzat țările sudice că „fac jocuri politice” în loc să ia măsuri concrete.