După România, SUA va reduce numărul trupelor militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia
În spatele ușilor închise, oficialii administrației le-au semnalat aliaților că reducerile de buget din România sunt doar prima fază, urmând ca reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia să urmeze chiar de la mijlocul lunii decembrie – un calendar care stârnește nedumerire în rândul diplomaților NATO care se grăbesc să evalueze ce înseamnă acest lucru pentru descurajarea de-a lungul celei mai expuse frontiere a alianței.
Doi oficiali occidentali care au cunoștință despre discuțiile SUA cu partenerii europeni au declarat că Pentagonul analizează o reducere modestă a forțelor, în parte pentru că armatele terestre europene sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenți, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenței SUA să fie „adecvată”.
Oficialii au declarat că aliații au fost informați să anticipeze o șansă „probabilă” de ajustări suplimentare anul viitor, odată ce desfășurările actuale prin rotație se vor încheia. O telegramă americană a descris reducerile planificate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia ca fiind „marginale”.
Pentru a-i liniști pe aliații nervoși, oficialii administrației au subliniat că nivelurile trupelor americane din Polonia și statele baltice – cele mai fortificate poziții estice ale alianței – vor rămâne neschimbate.
Aceștia au subliniat cheltuielile „robuste” pentru apărare ale acestor țări și cooperarea strânsă cu forțele americane, subliniind că angajamentul Washingtonului față de NATO rămâne neclintit.
Anunțul vine pe fondul unui cor tot mai mare de critici bipartizane la adresa deciziei inițiale privind România, atât republicanii, cât și democrații avertizând că această mișcare riscă să încurajeze Moscova și să submineze unitatea alianței.
Joi, deputatul Mike Turner (republican din Ohio), șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la reducerile de personal dintr-o țară cheie din prima linie a NATO.
„În calitate de șef al Delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de rapoartele privind reducerile forțelor americane din România”, a scris Turner pe rețelele de socializare.
El a subliniat necesitatea unei prezențe americane „robuste și hotărâte” în Europa, mai ales că Rusia își continuă postura agresivă.
Congresmanul a legat direct problema trupelor de recentele provocări rusești, invocând incursiunile intenționate în spațiul aerian deasupra țărilor de pe flancul estic ca dovadă a ambițiilor mai ample ale Moscovei.
Turner a concluzionat că sprijinirea aliaților NATO în prima linie nu este doar o chestiune de reasigurare, ci o chestiune de securitate națională a SUA.
De partea democraților, senatoarea Jeanne Shaheen (democrată din New Hampshire), membră de rang înalt a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a emis o evaluare la fel de directă.
Shaheen a lăudat România ca „aliat model”, subliniind găzduirea de militari americani și angajamentul său excepțional de a cheltui 5% din PIB pentru apărare
„Această decizie transmite un semnal exact greșit lui Vladimir Putin, care își continuă campania criminală în Ucraina și testează hotărârea NATO prin provocări împotriva altor state din prima linie”, a spus ea, adăugând: „Retragerea trupelor americane din România subminează în mod direct eforturile recente și binevenite ale președintelui Trump de a intensifica în sfârșit presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor.”
About The Author
