Depopularea si lipsa investitiilor in infrastructura condamna Moldova la saracie

protest autostrada

Deși regiunea Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populației rezidente, ar putea afecta cererea de forță de muncă, se mentioneaza intr-o analiza a Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.

Ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje față de celelalte regiuni. Gradul redus de modernizare a drumurilor județene și comunale și ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce privește potențialii investitori.

Disparitățile intraregionale privind ponderea populației ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) și agricultură (Botoșani, Vaslui) indică un potențial nevalorificat și insuficient utilizat prin reconversie și recalificare în județele mai puțin dezvoltate ale regiunii. Datorită costului scăzut al forței de muncă (trend în creştere), Regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investițiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii.

Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024) pe întreg orizontul de prognoză, bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii. Dinamica relativ redusă și fluctuantă a VAB din agricultură reflectă evoluțiile imprevizibile ale condiţiilor climatice, insuficienta dotare și implementare a tehnologiilor
agricole în contextul unui sistem de irigații precar.

Ocuparea forţei de muncă se va poziţiona pe un trend ascendent, populaţia ocupată civilă ajungând în anul 2021 la o creştere apropiată de nivelul pre-pandemie. Numărul mediu de salariaţi este prognozat la 585,9 mii persoane în anul 2021 faţă de 583,1 mii persoane cât s-a înregistrat în anul 2019.

Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4,0% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019. Câştigul salarial mediu net va înregistra creşteri peste media naţională în perioada 2020-2022, ajungând în anul 2024 la 3696 lei. Referitor la produsul intern brut pe locuitor, pe judeţe şi regiune consemnăm faptul că nici un județ nu depășeste valorile înregistrate la nivel național pe întreg orizontul de timp 2021-2024.

Cele mai mari valori se înregistrează în județele Iași și Bacău, iar cele mai mici în judeţele Botoșani și Vaslui. Pentru județele Neamț (9570 euro/locuitor, 2024) și Suceava (8501 euro/locuitor, 2024) deși estimăm valori în creștere, acestea se vor situa sub pragul de 10.000 euro pe locuitor.

Deși pentru anul 2020 s-a estimat o contracție a produsului intern brut de -4,4%, apreciem că pentru perioada 2021-2024 se vor consemna creșteri anuale, peste nivelul național, respectiv de, 4,9% în 2021, 5,2% în 2022, 5,4% în 2023 și 5,3% în 2024, sub influenţa fluxurilor de investiţii din fondurile de coeziune, zona fiind mai puţin dezvoltată în prezent.
Costul terenurilor și al imobilelor este scăzut, chiar pe fondul unor evoluţii imobiliare ascendente, eventualele investiții în regiune vor fi suficient de profitabile.