De Ziua Mondială a Meteorologiei: ONU avertizează, iar România este pusă în fața unor decizii critice privind siguranța climatică
Cu ocazia #Zilei_Mondiale_a_Meteorologiei (23 martie 2026) Organizația Națiunilor Unite (ONU) atrage atenția asupra faptului că trebuie accelerată implementarea Inițiativei “Avertizări Timpurii pentru Toți”, astfel încât, până în anul 2027, fiecare persoană să fie protejată prin alerte care le pot salva viața. De asemenea, ONU mai consideră că investițiile în sisteme de observare (nn. hidro-meteorologice) aduc beneficii multiple – consolidând pacea, securitatea, reziliența și dezvoltarea sustenabilă.
În același timp Organizația Meteorologică Mondială (OMM) declară că datele meteorologice, hidrologice și climatice precise, prompte și accesibile reprezintă #fundamentul_rezilienței. Acestea vor deveni mai importante în viitor, pe măsură ce lumea se apropie de depășirea inevitabilă a obiectivului de 1,5°C stabilit în anul 2015 în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Este esențial să încercăm să limităm amploarea și durata acestei depășiri înainte ca aceasta să scape de sub control.
Astăzi trăim o #revoluție_tehnologică în care inteligența artificială și informatica avansată transformă știința vremii și a climei, având un potențial enorm de a sprijini #ADAPTAREA la noul regim climatic, reducerea riscului de dezastre și dezvoltarea durabilă.
AI-ul îmbunătățește capacitatea de prognoză și avertismentele meteorologice bazate pe #IMPACT și ne poate ajuta să facem salturi către capacități mai avansate (!!!). Trebuie încurajată inovația, menținând în același timp încrederea. Capacitățile oferite de AI trebuie să completeze – nu să înlocuiască – #rolul_autoritar al Serviciilor Meteorologice și Hidrologice Naționale, iar #inteligența_umană rămâne PIATRA de TEMELIE a Inteligenței Artificiale.
Așadar, iată, acesta este contextul tematic în care se desfășoară astăzi Ziua Mondială a Meteorologiei.
Dar oare cât de pregătită este România
Întreb pentru că eu constat că și în prezent mai luăm decizii care afectează sănătatea publică, economia și bunăstarea socială (vezi efectele ordinului de golire a barajelor Paltinu și Vidraru) sau punem pe butuci un sistem de intervenții active în atmosferă abia pus în funcțiune de câțiva ani și care avea la bază un studiu de prefezabilitate realizat de Academia Română….
#Soluții sunt și nu este târziu să le implementăm … ÎNCĂ.
Așadar, odată cu revoluția tehnologică în care AI-ul transformă știința vremii și a climei într-o “unealtă” ce poate asigura ADAPTABILITATE la noile provocări, ar trebui să considerăm că este NECESAR ca România:
să NU depindă de un supercalculator extern capabil să susțină capabilități AI deoarece ne poate vulnerabiliza și afecta propriile interese. Nu explic de ce, deoarece este suficient să ne uităm la ce se întâmplă astăzi în lume…
să REGÂNDEASCĂ organizarea sistemului de protecție meteorologic și hidrologic național, mai ales că AI-ul poate oferi #soluții_complexe, integratoare chiar din punct de vedere al impactului social și economic, de genul celor care nu ar fi permis dezastrul produs recent în județele Prahova și Argeș, urmare golirii celor 2 baraje.
Bineînțeles, măsurile reorganizatorii cele mai eficiente și sustenabile sunt condiționate de #calcul, #luciditate, mult #curaj, precum și de #responsabilitate și #determinare! Nu dezvolt subiectul deoarece nu este prima dată când scriu despre ideea comasării serviciilor de meteorologie (ANM), hidrologie, de gospodărire a apelor (INH și ANAR) și cel de intervenții active în atmosferă (AASNACP) într-un SISTEM UNITAR NAȚIONAL și INTEGRAT. 
Cu ocazia #Zilei_Mondiale_a_Meteorologiei urez tuturor colegilor mei meteorologi un sincer și călduros #La_Mulți_Ani, multă sănătate și succes în activitatea profesională, iar dumneavoastră vă doresc o primăvară frumoasă cu liniște și …PACE!
PS: Pentru că din punct de vedere calendaristic iarna 2025/2026 s-a încheiat adaug o serie de grafice de interes cu explicații însoțitoare privind regimul iernilor din Moldova din perspectiva evoluției periodice a temperaturilor și precipitațiilor în ultimii mai bine de 60 de ani (1961-2025).
About The Author
