De la discriminare la egalitate: cum au evoluat femeile în profesiile juridice
Baroul Iași a organizat un eveniment dedicat accesului femeilor în profesiile juridice și combaterii discriminării de gen, marcând astfel o pagină importantă din istoria justiției românești. Scopul principal al întâlnirii a fost să discute despre discriminare și modul în care o societate sănătoasă poate reglementa aceste probleme, punând în valoare evoluția profesională a femeilor în magistratură și avocatură.
Ana Maria Borș, avocata:„ În profesiile juridice, clar, am avut o evoluție, mi-a zis mă, 100 de ani, clar, am avut o evoluție significativă. Poate nu atât de rapidă pe cât mi-am fi dorit, dar clar nu ar fi putut evolua în acest sens dacă nu ar fi avut ajutorul bărbatilor. Să nu uităm că prima femeie a avocat a avut parte de apărare din partea unui bărbat. Să nu uităm că judecatorul care i-a dat soluția favorable de a intra în profesia de avocat a fost un bărbat. Sens în care, clar, acest lucru poate fi doar. Tot ce ține de discriminarea de gen poate fi făcut doar în echipă. Nu ne plac situațiile în care femeile sunt discriminate, iar dimesiunea discriminării este mult mai mare decât am putea anticipa, dar clar nu acceptăm nici situația în care genul masculin este discriminat. Și clar ne trebuie legi în acest sens.”
Evenimentul a readus în atenție figura pionieră a femeilor în avocatură, Ella Negruzzi, prima femeie avocat din România. Ea a încercat pentru prima dată înscrierea la examenul de admitere în avocatură în 1913 la Iași, dar cererea sa a fost respinsă pe motiv că femeilor le era interzis să practice dreptul. În 1914, Curtea de Casație respinge recursul, iar publicistul George Ranetti critica decizia cu ironie, notând că „bărbații sunt cavaleri în tramvai, dar nu și în justiție”.
După șase ani de perseverență, în 1920, Ella Negruzzi devine prima femeie căreia i s-a permis să practice avocatura în România, deschizând astfel drumul pentru generații întregi de femei în drept, politică și viață publică.
Irina Raihel-Arnautu, avocata: „Suntem într-un moment în care încercăm să comemorăm și să ne bucurăm de începuturile în justiție, în ceea ce privește accesul femeilor în profesiile care implică administrarea și gestionarea actului de justiție. Deși, într-adevăr, dacă ar fi să ne uităm doar la cifre, suntem în punctul în care femeile sunt predominante în avocatură, sunt predominante în magistratură, poate pentru că avem un filon justițiar pe care nu-l putem stăpâni și pe care simțim nevoia să-l aducem și în societate. Pe de altă parte, nu putem să ne ascundem de faptul că nu suntem încă în punctul în care am depășit anumite probleme sau anumite minusuri în ceea ce privește mentalitatea și în ceea ce privește modalitatea în care societatea privește egalitatea de gen. Și rolul nostru nu este doar de a permite femeilor accesul în pozițiile care administrează justiția, rolul nostru nu este neapărat de a sublinea o problemă în această direcție, ci de a sprijini progresul în ceea ce privește egalitatea de gen, de a înțelege unde suntem, sau cum ar spune americanii, -count our blessings-, deci să-l verificăm și să fim recunoscători pentru ceea ce am reușit să obținem, inclusiv prin modelul pe care femei, cum este ea, Negruzzi l-au oferit în ultimul secol, și, în același timp, să vedem și totuși ce ar putea face pentru a ajunge în acel punct în care, într-adevăr, putem discuta de egalitatea de gen ca o formă de manifestare firească în societate”.
Baroul Iași este condus de un consiliu cu cel mai mare număr de femei din România, exemplificând astfel angajamentul lor pentru promovarea echității și egalității de șanse în justiție.
About The Author
