De câte Crăciunuri cu zăpadă au avut parte românii în ultimii 70 de ani. Climatologul Bogdan Antonescu, explicații despre fenomenele extreme
Bucureștenii abia au văzut zăpadă în ultimii zece ani, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă. De mult, românii împodobeau bradul când afară era zăpadă de aproape un metru. Încălzirea globală și-a spus cuvântul, iar acum, în loc de un strat gros de zăpadă, românii au parte de temperaturi ridicate și ploi în perioada Crăciunului. Iată o analiză care sigur ți se va părea interesantă.Capitala nu prea mai știe ce înseamnă Crăciun cu multă zăpadă, cel puțin în ultimii zece ani cam asta s-a întâmplat.
Încălzirea globală și-a pus amprenta în fiecare an, însă multă lume s-a obișnuit deja cu această climă, astfel că nici nu își mai fac speranțe că de Crăciun vor avea parte de ninsoare.
Conform climatologului Bogdan Antonescu, încălzirea globală este factorul principal. Acesta a analizat condițiile meteorologice și climatice din ERA5, un instrument de date colectate la nivel global din perioada 1950-2022.
Pentru a înțelege modul în care s-a schimbat grosimea stratului de zăpadă de la un an la altul, Bogdan Antonescu s-a uitat la patru mari orașe din țara noastră, adică, București, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca. Datele se referă stric la ziua de Crăciun și doar din aceste orașe.
În ultimii 10 ani, în Capitală, stratul de zăpadă nu a avut niciodată mai mult de 20 de centimetri. Din acești ani, doar jumătate au fost cu zăpadă, arată analiza. Într-o situație similară se află și Timișoara.
În Iași și Cluj a existat o oarecare creștere a stratului de zăpadă de Crăciun.
„Deși vremea poate varia de la o regiune la alta, rezultatele analizate indică și o posibilă influență a schimbărilor climatice asupra temperaturilor și, în general, a vremii, de sărbători”, spune Bogdan Antonescu, potrivit Infoclima.ro.
Mari probabilități ca anii ce urmează să fie la fel
Încălzirea globală a adus ierni mai blânde și temperaturi mai ridicate de Crăciun. Global, temperatura medie a crescut cu 1,2 grade Celsius față de perioada preindustrială. S-au schimbat și forma precipitațiilor, și distribuția lor.
„De aceea, în locul stratului gros de zăpadă și frig, așa cum era, de pildă, în București înainte de 2013, avem o vreme caldă, fără zăpadă, chiar cu ploi, în perioada sărbătorilor de iarnă”, notează Bogdan Antonescu.
Este foarte probabil ca următoarele decenii să fie la fel, ba chiar să avem ierni din ce în ce mai blânde, atrage el atenția.
Cu toate astea, nu înseamnă neapărat cu nu vom avea parte de fenomene extreme în timpul iernii, adică ninsori abundente și viscole, în toate regiunile, nu doar la munte.
De vină sunt schimbările climatice, care au influență directă asupra fenomenelor extreme din timpul iernii.
„Încălzirea care are loc în regiunile Arcticii din cauza schimbărilor climatice reduce diferența de temperatură dintre zona rece din nord și cea caldă de la sud.
Această reducere a diferenței de temperatură înseamnă un curent jet (un curent care circulă de la Vest la Est deasupra suprafeței Pământului, n.r.) mai slab, care permite astfel aerului mai rece de la nord să pătrundă către latitudini mai mici”, explică Bogdan Antonescu.
About The Author
