Datoria publică a României este mai mare decât a Ucrainei, țară aflată în război

Datele economice recente relevă o deteriorare accentuată a echilibrului fiscal, evidențiată de un deficit bugetar semnificativ, care la finalul anului 2024 a atins 8,65% din PIB, în creștere semnificativă față de nivelul de 5,61% înregistrat în 2023.

Datoria publică a României este mai mare decât a Ucrainei, țară aflată în război

Această expansiune a deficitului a fost generată de o creștere disproporționată a cheltuielilor rigide ale statului, incluzând salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile aferente datoriei publice, care au ajuns să reprezinte aproximativ 88% din veniturile bugetare. O recunoaste chiar Guvernul intr-o nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Energiei.

Această situație impune măsuri urgente de reducere a cheltuielilor administrative și de restructurare a aparatului de stat, în vederea eficientizării activității instituțiilor publice și a menținerii sustenabilității financiare a țării.

Concomitent, datoria publică a României a depășit pragul de 200 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a ajuns la 8% din PIB, punând o presiune suplimentară asupra capacității statului de a-și finanța obligațiile pe termen lung. În acest context, România se confruntă cu costuri de împrumut printre cele
mai ridicate din Uniunea Europeană, dobânzile percepute pe piețele externe fiind semnificativ mai mari decât media europeană. Această realitate economică subliniază necesitatea stringentă de a regândi structura instituțiilor publice și de a elimina posturile și compartimentele care nu aduc o valoare adăugată reală activității guvernamentale.

Un factor determinant al dezechilibrului bugetar îl constituie creșterea semnificativă a numărului de posturi ocupate în sectorul public. În luna octombrie 2024, numărul angajaților din administrația publică a depășit 1,3 milioane, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Această expansiune a personalului bugetar nu doar că a crescut cheltuielile statului, dar a condus și la o eficiență administrativă scăzută, prin suprapunerea unor atribuții și existența unor structuri supradimensionate, care au devenit mai degrabă un factor de rigiditate instituțională decât un element de sprijin pentru activitatea guvernamentală.

“Creșterea salariilor în sectorul public, fără o corelare directă cu performanța și productivitatea, a generat o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Astfel, s-a ajuns la o situație în care cheltuielile cu salarizarea funcționarilor publici și ale personalului contractual depășesc în mod constant veniturile obținute prin colectarea impozitelor și taxelor, ceea ce reduce semnificativ capacitatea guvernului de a investi în infrastructură, educație, sănătate și alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică a țării”, se mai mentioneaza in nota de fundamentare a Guvernului.

În vederea aplicării unor măsuri fiscale și bugetare menite să asigure stabilitatea economică a României și să respecte angajamentele asumate de stat în fața instituțiilor internaționale, în special în fața Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional, Guvernul României a adoptat o serie de acte normative cu impact direct asupra organizării și funcționării ministerelor și instituțiilor publice centrale.

Printre acestea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 și Legea nr. 296/2023 stabilesc obligații exprese de reducere a cheltuielilor bugetare prin restructurarea aparatului administrativ, inclusiv prin desființarea posturilor vacante și raționalizarea structurii funcționale a ministerelor.

Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, în temeiul dispozițiilor sale privind limitarea deficitului bugetar și reducerea cheltuielilor statului, prevede expres necesitatea diminuării fondului de salarii al instituțiilor publice printr-o reducere proporțională a numărului de angajați, eliminarea posturilor neocupate și suspendarea oricăror recrutări în cadrul ministerelor și agențiilor guvernamentale.

Având în vedere faptul că ministerele reprezintă un segment semnificativ al aparatului administrativ de stat, dispozițiile acestei ordonanțe impun o analiză atentă a structurilor funcționale, astfel încât să fie menținute doar acele posturi care au un impact direct asupra implementării politicilor publice strategice, în timp ce cele redundante trebuie desființate pentru a se conforma constrângerilor bugetare impuse de Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Ucraina are o datoria publica mai mica decat a Romaniei, desi se afla in razboi

Potrivit Ministerului Finanțelor din Ucraina, la 31 martie 2025, datoria de stat și garantată de stat în echivalent grivne se ridica la 7,123 trilioane de grivne, iar în echivalent valută – 171,7 miliarde de dolari.

Iar în primul trimestru al anului 2025, suma datoriei publice în grivne a crescut cu 2% (+142,3 miliarde grivne), în valută străină – cu 3,4% (+5,7 miliarde dolari).

Aproape întreaga creștere a datoriei de stat pe parcursul celor 3 luni de la începutul anului, în echivalent valută, reprezintă o creștere a datoriei față de UE în valoare de 5,7 miliarde de dolari. Acest lucru se explică prin aprecierea euro față de dolar de la începutul anului, ceea ce a dus la o reevaluare a echivalentului în dolari al datoriei si atragerea de finanțare din partea UE în cadrul mecanismului ERA, care este considerat o obligație de datorie contingentă.

Datoria publică a Ucrainei a crescut cu 1.461,3 miliarde grivne, sau 20,74 miliarde dolari, în cursul anului 2024, a relatat Ministerul Finanțelor al Ucrainei.

Conform Forbes, în 2024, datoria Ucrainei față de Grupul Băncii Mondiale a crescut cu 65%, ajungând la 22,6 miliarde de dolari. Grupul Băncii Mondiale a devenit practic al doilea cel mai mare creditor extern al Ucrainei. Uniunea Europeană este în frunte, cu o creștere a datoriei către aceasta de 34%.

Urmareste stirile TeleM si pe pagina noastra de Facebook!