Curtea de Conturi confirma dezastrul de la CFR Marfa

CFR-MARFA

Curtea de Conturi a publicat rezultatele auditului de la CFR Marfa fiind vizata activitatea din perioada ianuarie 2014 – iunie 2020. Potrivit sintezei, performanța transportului feroviar de marfă este afectată semnificativ de starea deteriorată
a rețelei feroviare. Situația este agravată de finanţarea insuficientă a infrastructurii feroviare de la bugetul statului, dar și ca urmare a gradului redus de absorbție a fondurilor externe nerambursabile, generat de eficacitatea scăzută a demersurilor CN CFR.

Finanțarea infrastructurii feroviare s-a situat mult sub nivelul necesităţilor, ceea ce a determinat degradarea progresivă a acesteia şi apariţia unor limitări a vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minime de siguranţă. Scăderea considerabilă a vitezei comerciale de deplasare în cazul transportului feroviar și creșterea masivă a întârzierilor trenurilor au limitat drastic posibilitatea de valorificare a performanțelor proiectate ale infrastructurii feroviare. Totodată, au dus la scăderea semnificativă a atractivităţii transportului feroviar comparativ cu cel rutier, cu consecințe negative asupra obiectivelor privind echilibrarea modală a sistemului național de transport.

In perioada auditată, la CFR Marfă a existat un dezechilibru între venituri și cheltuieli, care a generat deteriorarea rezultatelor și diminuarea capitalurilor proprii. Pierderile înregistrate de societate în perioada 2014-2019 au depășit nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli. Spre deosebire de principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfășurată în perioada 2014-2019, CFR Marfă a înregistrat rezultate negative în fiecare din cei șase ani analizați.

Deteriorarea rezultatelor din exploatare realizate de CFR Marfă în perioada 2014-2019 a fost generată atât de factori externi (evoluția industriei, reorientarea clienților către transportul auto având în vedere starea infrastructurii feroviare care a condus la scăderea constantă a vitezei comerciale comparativ cu transportul rutier, scăderea comenzilor clienților din industria lemnului, întreruperea temporară a activității unor clienți etc.), cât și de factori interni, respectiv:
✓ exploatarea ineficientă a patrimoniului, în cadrul entității fiind menținute active neproductive, generatoare de cheltuieli neeconomicoase;
✓ nevalorificarea la un nivel maxim a activelor scoase din exploatare și casate, cu impact negativ asupra veniturilor societății;
✓ nivelul ridicat al costurilor înregistrate de societate, care a redus competitivitatea prețurilor oferite și a diminuat veniturile, ca urmare a pierderii de clienți în favoarea altor operatori de transport feroviar de marfă;
✓ nerespectarea disciplinei financiare și a strategiei Guvernului în domeniul politicii salariale – nerespectarea restricțiilor bugetare privind nivelul cheltuielilor totale și a cheltuielilor de natură salarială nerespectarea corelației dintre gradul de execuție a cheltuielilor comparativ cu gradul de execuție a veniturilor, neîncadrarea în numărul de personal prognozat la finele anului și în câștigul mediu lunar pe salariat aprobat prin buget, precum și nerealizarea indicatorilor de eficiență aprobați.

Auditul reține unele disfuncționalități privind modul de desfășurare a activității de achiziții în perioada auditată, respectiv:
✓ Reglementările proprii nu au fost respectate în totalitate, iar clauzele contractuale nu s-au urmărit corespunzător în toate cazurile, cu consecințe negative asupra bugetului societății. În lipsa unei monitorizări eficace, reglementările interne privind realizarea achizițiilor în cadrul societății nu și-au atins întotdeauna scopul pentru care au fost elaborate și aprobate, respectiv acela de a eficientiza procesul de achiziție prin respectarea modului de lucru și a etapelor descrise în acestea.
✓ La nivelul societății au existat stocuri semnificative de combustibili, produse și materiale cu mișcare lentă sau fără mișcare, care nu au fost utilizate în activitatea de exploatare și nici valorificate, influențând negativ rezultatele financiare.

Această situație a fost posibilă în contextul în care societatea nu a deținut un sistem eficient de gestiune a stocurilor, care să asigure evidența acestora în timp real și estimarea corectă a necesarului de achiziționat, dar și din cauza disfuncționalităților activității de inventariere a patrimoniului și de valorificare a rezultatelor acesteia. Gradul redus de realizare a achizițiilor față de nivelul planificat, precum și existența stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare, neincluse în circuitul economic, indică faptul că CFR Marfă nu a estimat corespunzător necesarul de produse și nu a asigurat alocarea cu prioritate a resurselor financiare pentru necesitățile reale, cu impact nefavorabil asupra activității de exploatare.

Activitatea de investiții nu a determinat creșterea competitivității CFR Marfă și menținerea cotei de piață, atât ca urmare a unor decizii anterioare de investiții care s-au dovedit ineficiente, dar și ca urmare a lipsei unei strategii coerente în domeniu din perioada analizată. Cea mai mare parte a resurselor alocate pentru investiții, în perioada auditată, a fost utilizată pentru rambursarea ratelor scadente aferente unor credite contractate în perioada anterioară, cu impact negativ asupra capacității de modernizare a materialului rulant existent și asupra competitivității CFR Marfă.

Inexistența unei strategii coerente privind planificarea investițiilor, precum și neîntocmirea corespunzătoare a documentațiilor tehnice necesare pentru modernizarea materialului rulant au influențat negativ satisfacția clienților în ceea ce privește caracteristicile tehnice ale vagoanelor. Activitatea de reparare a parcului de locomotive și vagoane a fost subfinanțată în perioada auditată, aspect care a determinat scăderea constantă a numărului de locomotive și vagoane din parcul activ și creșterea riscului neîndeplinirii obligațiilor de transport.

În perioada 2014-2018, doar 41,2% din parcul inventar de vagoane de marfă a putut fi utilizat, din cauza stării tehnice, păstrându-se tendința de scădere a parcului de vagoane de exploatare și tendința de creștere a parcului de vagoane cu reparații planificate expirate. Din acest motiv au fost închiriate anual vagoane de la alți operatori feroviari, cu impact negativ asupra bugetului societății.

Situația economică precară, respectiv lipsa de lichidități, a orientat CFR Marfă spre activitatea de închiriere de vagoane, în detrimentul modernizării propriului parc de vagoane. Unul dintre factorii principali care au determinat starea de dificultate financiară a CFR Marfă a fost înregistrarea creanțelor restante de la societăți cu capital de stat, aflate în insolvență sau faliment. Valoarea acestora a reprezentat peste 60% din totalul creanțelor, influențând semnificativ capacitatea de plată a societății și posibilitatea de a-și onora obligațiile către bugetul statului. În opinia echipei de audit, este necesară clarificarea măsurii în care serviciile de transport feroviar prestate de CFR Marfă pentru astfel de societăți pot intra sub incidența compensațiilor pentru obligația de serviciu public, așa cum este definită de normele Uniunii Europene.

În perioada auditată, patrimoniul CFR Marfă nu a fost exploatat în mod performant, având în vedere în principal:
✓ existența unor active neutilizate, constând în material rulant neproductiv (locomotive și vagoane), dar și în clădiri, terenuri și nave ferry-boat neexploatate, care au generat societății cheltuieli neeconomicoase, cu impact negativ asupra bugetului societății;
✓ în medie doar 44% din locomotivele deținute de către CFR Marfă au fost folosite în activitatea de exploatare și numai o treime din vagoanele de marfă au fost utilizate, ca urmare a stării tehnice a vagoanelor și a scăderii volumului prestațiilor, cu consecința diminuării veniturilor din exploatare;
✓ resursele umane nu au fost exploatate eficient, din cauza nerespectării corelației dintre creșterea cheltuielilor de personal și creșterea productivității muncii. Productivitatea muncii, calculată în funcție de cifra de afaceri realizată, s-a situat sub nivelul realizat de principalii competitori de pe piața transportului feroviar de marfă din România.

La CFR Marfă a existat un proces accentuat de îmbătrânire a personalului, îndeosebi a personalului implicat în activitatea de exploatare, generând un risc major privind asigurarea continuității activității și diminuând totodată capacitatea operatorului feroviar de a face față concurenței. Disfuncțiile în planificarea forței de muncă au fost generate și de inexistența unei strategii coerente în domeniul resurselor umane.

În perioada 2014-2019, CFR Marfă a acordat clienților despăgubiri în valoare de 2,6 milioane de lei pentru pierderea și/sau avarierea mărfurilor transportate, cu impact negativ asupra bugetului societății. Ca urmare a măsurilor întreprinse de managementul societății, dar și ca urmare a scăderii prestațiilor, numărul reclamațiilor primite de la clienți și înregistrate în perioada 2014-2019 a scăzut semnificativ, de la 199 de reclamații înregistrate în anul 2014, la 27 de reclamații în anul 2019, determinând și diminuarea cuantumului despăgubirilor plătite.

În opinia echipei de audit, numeroasele schimbări produse în managementul societății în perioada auditată a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, pe termen lung, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță.

La CFR Marfă nu au fost implementate în totalitate principiile guvernanței corporative privind monitorizarea eficientă a evoluției performanței economice a societății, având în vedere următoarele aspecte:
✓ conducerea CFR Marfă a fost asigurată preponderent de directori și administratori provizorii, ale căror contracte de mandat nu conțin obiective și criterii de performanță;
✓ obiectivele și criteriile de performanță incluse în contractele de mandat/administrare ale directorilor și membrilor CA, selectați conform OUG nr. 109/2011, nu au fost stabilite în toate cazurile în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă;
✓ prin contractele de mandat/administrare nu a fost stabilit, în toate cazurile, nivelul prognozat al indicatorilor de performanță care să permită evaluarea acestora, iar criteriile de performanță prevăzute în contractele de administrare nu au fost corelate cu cele din planul de administrare.

Indicatorii stabiliți nu îndeplinesc în totalitate caracteristici specifice, respectiv: să fie măsurabili, să poată oferi informații despre caracteristicile specifice ale unui anumit obiectiv, să fie accesibili, relevanți și stabiliți pentru o anumită durată în timp. Reprezentanții autorității publice tutelare în AGA a CFR Marfă, precum și membrii CA și Directorul general al CFR Marfă nu au acționat în toate cazurile pentru apărarea intereselor societății și nu s-au implicat suficient în urmărirea modului de implementare a deciziilor:
✓ controlul exercitat de AGA a CFR Marfă asupra activității membrilor consiliului de administrație nu a fost în toate cazurile eficient, nereușind să elimine riscul acordării către directorul general și către membrii CA a unor drepturi nejustificate în raport cu îndatoririle specifice și cu situația economică a Societății;
✓ au existat cazuri în care reprezentanții statului în AGA a CFR Marfă nu au întreprins demersurile necesare și adecvate pentru recuperarea daunelor cauzate societății de către membrii CA;
✓ Consiliul de administrație nu a implementat un sistem riguros de urmărire a modului de implementare a deciziilor sale de către conducerea executivă, menținându-se astfel efectele nefavorabile ale unor investiții din perioadele anterioare asupra performanței societății;
✓ conducerea executivă a CFR Marfă din perioada 2014-2018 nu s-a implicat suficient pentru asigurarea numirii reprezentanților societății în consiliile de administrație ale entităților la care aceasta deține acțiuni, în scopul reprezentării intereselor CFR Marfă și al maximizării beneficiilor obținute din astfel de participații.

În perioada auditată, managementul societății a manifestat interes pentru crearea unu sistem de control intern/managerial conform, fiind înțeleasă importanța implementării acestuia. Cu toate acestea, măsurile luate de management privind implementarea standardelor de control intern/managerial nu au fost îndeajuns de eficace, având în vedere vulnerabilitățile și disfuncționalitățile identificate de echipa de audit.

Ca si concluzie, CFR Marfă și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de transport feroviar de marfă. Performanța CFR Marfă a fost influențată nefavorabil și de
acțiunea/inacțiunea autorității publice tutelare, precum și a administratorului infrastructurii.

In Polonia reformarea sistemului feroviar a urmărit restructurarea și integrarea companiilor feroviare întrun grup, sub supravegherea și coordonarea unei singure companii, deținută în totalitate de statul polonez. Acest sistem s-a dovedit a fi soluția optimă care a avantajat acționarul, statul polonez, prin protejarea intereselor și acțiunilor sale, în beneficiul călătorilor și al agenților economici care utilizează transportul pe calea ferată. Totodată, acest model de organizare a asigurat rentabilizarea companiilor din grup, PKP Cargo S.A. (operatorul de transport feroviar de marfă) devenind o companie viabilă, profitabilă, asupra căreia guvernul polonez deține în continuare controlul.

În acest context și având în vedere similitudinile sociopolitice și economice dintre România și Polonia, analiza aplicabilității modelului polonez poate fi relevantă pentru o potențială strategie de restructurare și eficientizare a sectorului feroviar public din România.