Cum va arăta cel mai mare oraș din lume construit exclusiv din lemn, într-o țară din UE. Primele clădiri vor fi gata anul acesta

Deși activitatea este intensă, în interiorul șantierului de construcție al extinderii unui liceu din Sickla, o fostă zonă industrială din sudul Stockholmului, care devine parte a „celui mai mare proiect de lemn masiv din lume”, este surprinzător de liniște, potrivit dezvoltatorului imobiliar urban suedez Atrium Ljungberg, transmite The Guardian.

Au mai rămas doar câteva luni până când studenții vor intra în incintă, dar nu se aude niciun zgomot de foraj sau de bătăi în pereții de beton. Mirosul de lemn este inconfundabil, iar semnele acestui material pot fi observate peste tot – de la coloanele și grinzile glulam (lemn laminat lipit) din cadrul clădirii până la plăcile din lemn laminat încrucișat (CLT) din pardoseli, tavane și scări. CLT, realizat prin lipirea unor straturi de lemn rindeluit în panouri, oferă rezistență și rigiditate comparabile cu cele ale betonului, dar este semnificativ mai ușor și mai rapid de construit.„Este un mediu de lucru fantastic – fără praf de beton, fără probleme cu praful de siliciu. Este curat și liniștit”, a declarat Niklas Häggström, managerul de zonă al proiectului Atrium Ljungberg și responsabil de realizarea întregului proiect Wood City, atunci când ne-am plimbat pe șantier.

În total, 25 de cartiere vor acoperi 25 de hectare. Finalizarea primelor clădiri este programată pentru 2025, iar următoarea fază – care include 2.000 de locuințe – este planificată pentru 2027. Este un proiect enorm, dar cu lemnul Atrium Ljungberg poate construi 1.000 de metri pătrați pe săptămână. Cu betonul, reușește jumătate din această cifră.

Constructorul suedez care vrea să ajungă neutru din punct de vedere climatic până în 2030

În 2022, Atrium Ljungberg și-a stabilit un obiectiv ambițios de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2030. Doar prin alegerea lemnului ca material structural, compania a declarat că își reduce impactul asupra climei cu aproximativ 40%, o afirmație susținută de cercetătorii de la Universitatea Linköping. Și asta înainte de a lua în considerare sistemele energetice și strategiile de reutilizare. Un obiectiv, de exemplu, este reutilizarea a 20% din materiale în adaptările, renovările și construcțiile noi ale chiriașilor.

Potrivit Angelei Berg, director de domeniu de activitate, trecerea de la beton la lemn nu este doar o schimbare tehnică – este o schimbare de mentalitate. „Aceasta modelează întreaga experiență a orașului: de la materialele de pe fațadă la verdeață, la modul în care oamenii interacționează cu mediul înconjurător. Nu este vorba despre a intra într-o clădire și a vedea lemnul, ci despre a simți diferența peste tot”, a spus ea.

Construirea cu lemn în loc de beton și oțel în 80% din clădirile noi ar compensa jumătate din emisiile din industria construcțiilor din Europa

Dacă și alte companii ar urma exemplul, un studiu a arătat că construirea cu lemn în loc de beton și oțel în 80% din clădirile noi ar contribui la compensarea a jumătate din emisiile din industria construcțiilor din Europa.

Un alt studiu a constatat că clădirile din lemn continuă să fie ecologice – o clădire din lemn cu patru etaje duce la o absorbție netă de 150 de tone de dioxid de carbon. Acest lucru este posibil deoarece lemnul stochează CO2 absorbit de copacii în creștere (analiza ia în considerare energia utilizată în producția de lemn, transport și construcția clădirii).

Deși fiecare clădire va avea un caracter diferit, lemnul va pătrunde în interiorul și exteriorul orașului, a declarat Oskar Norelius, arhitect la White Arkitektur, care a lucrat cu Atrium Ljungberg la acest proiect. „Nu ar trebui să fie ceva ce descoperi doar când intri. Lemnul ar trebui să facă parte din experiența de pe stradă.”Beneficiile psihologice ale folosirii lemnului în construcții

Speranța este că orașul va îmbunătăți și starea de bine a oamenilor din interiorul clădirilor. „Lemnul reglează umiditatea din interior, creând un climat confortabil natural pe tot parcursul anului. Dincolo de aceasta, studiile arată că lemnul vizibil are beneficii psihologice – reduce stresul, ajută copiii să se concentreze mai bine și chiar sprijină recuperarea mai rapidă a pacienților. Aceste efecte se extind și în birouri și locuințe.”

Norelius a lucrat recent la centrul cultural Sara din Skellefteå, care este cea mai înaltă clădire din lemn din regiunea nordică de până acum, cu 20 de etaje, punând orașul pe hartă ca pionier global. „În timp ce alte țări dispun adesea de cunoștințe, nu le-au pus în aplicare la scară largă, așa cum a făcut Suedia”, a spus el. Faptul că 70% din teritoriul țării este acoperit de păduri a favorizat o lungă tradiție a construcțiilor din lemn.

Înainte de 1994, codurile de construcție suedeze restricționau utilizarea lemnului în clădirile cu mai mult de două etaje, în principal din cauza problemelor legate de siguranța împotriva incendiilor. Dar când țara și-a revizuit reglementările privind construcțiile, materialele nu au mai fost interzise în mod explicit; în schimb, clădirile trebuiau să îndeplinească cerințele funcționale privind siguranța la incendiu, stabilitatea structurală și izolarea fonică. Lemnul putea fi utilizat acum în clădirile cu mai multe etaje dacă acestea îndeplineau standardele de siguranță. Acest lucru a condus, de asemenea, la utilizarea sporită și la dezvoltarea în continuare a produselor din lemn prelucrate, cum ar fi CLT și glulam.

În ce alte țări există „orașe de lemn” sau clădiri-turn din lemn

În ultimii ani, alte țări scandinave au urmat exemplul, inclusiv Wood City din cartierul Jätkäsaari din Helsinki, care constă într-o serie de clădiri cu mai multe etaje finalizate în 2021, și Mjøstårnet din Brumunddal, Norvegia, cu 18 etaje, care este a treia cea mai înaltă clădire din țară, finalizată în 2019. Alte exemple din întreaga lume includ Gaia, un campus din lemn în Singapore, inaugurat în 2023, și un bloc de locuințe cu opt etaje în Seattle, inaugurat în același an. În Sydney, Atlassian Headquarters, un spațiu comercial și de birouri din lemn, susține că va fi „cel mai înalt turn comercial hibrid din lemn din lume” atunci când va fi finalizat.

Dar, în ciuda cursei pentru construirea durabilă, în Suedia au existat în ultimii ani interese conflictuale între silvicultură, biodiversitate, recreere și preocupările legate de climă. În timp ce unii susțin că țara nu ar trebui să exploateze deloc pădurile, alții cred că silvicultura gestionată este benefică pentru captarea carbonului. „În timp, duce la mai multă creștere și mai mult carbon stocat”, a declarat Erik Serrano, profesor de mecanică structurală la Universitatea Lund.

„Dacă puteți îndeplini aceleași cerințe tehnice privind rezistența la sarcină, siguranța la foc, umiditatea, acustica, atunci lemnul are un avantaj clar, deoarece provine dintr-un ciclu natural. Este un joc cu sumă zero în ceea ce privește dioxidul de carbon de-a lungul ciclului său de viață. Ceea ce este important este să folosim lemnul cât mai mult posibil pentru produse cu durată lungă de viață. Dacă stocăm carbonul în clădiri timp de 100 sau 200 de ani, întârziem semnificativ emisiile – acesta este un efect major.”

„Este vorba despre a crea un loc în care oamenii vor să fie”

În Sickla, Häggström se oprește la o fereastră care dă spre piața Marcusplatsen și descrie modul în care Wood City va fi autosuficient în ceea ce privește energia electrică datorită unui sistem de energie geotermală. Chiar în fața ferestrei există doi mesteceni care au fost lăsați neatinși – un detaliu aparent banal – însă Häggström explică faptul că acesta face parte dintr-o strategie mai amplă.

„Am avut opțiunea de a îndepărta copacii și de a planta alții noi, dar am ales să îi păstrăm – chiar dacă ne-a costat în plus 20.000 de lire sterline”, a spus el. „Am considerat că arborii existenți făceau parte din identitatea locului. Nu este vorba doar despre a construi durabil – este vorba despre a crea un loc în care oamenii vor să fie.”

 Construind din lemn și arătând impactul redus al emisiilor de carbon, el crede că se pune presiune pe industria betonului pentru a inova. „Ei văd cifrele privind emisiile de carbon, văd ce este posibil și trebuie să răspundă. Iar acesta este un lucru bun. Acest proiect nu este doar o școală – este o parte din împingerea întregului sector înainte.”