Cum a ajuns România să aibă 200 secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010

secretari-stat-scaled

România are peste 200 de secretari de stat. O cifră record, de la guvernarea Boc încoace. Câștigul net depășește 2000 de euro. Unii au mai multe funcții în stat, iar veniturile cresc pe măsură. Sunt și secretari de stat „de serviciu”, indiferent de domeniu și expertiză.

România are 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât acum 13 ani. Promisiunile guvernanților că vor face un stat mai suplu și un aparat guvernamental mai mic au eșuat. O coaliție mare are nevoie de multe posturi ca să mulțumească filialele de partid și clientela.

În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat, relatează Europa Libera.

Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate.

În martie 2023, reporterii Europa Liberă au numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat. Iar acțiunile Guvernului din ultimele luni arată că oficialii de la Palatul Victoria nu au de gând să se oprească aici.

Ce te recomandă ca să fii secretar de stat

Legea nu impune nicio restricție când vine vorba despre accesul la demnitatea de secretar de stat. Trebuie să îndeplinești niște condiții minime – să fii domiciliat sau să ai reședința în România, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a infracțiunilor de corupție, trafic de droguri, criminalitate organizată sau terorism.

Nu e nevoie de studii superioare și nici nu se cere expertiză pe domeniul pe care urmează să activezi. Așa se ajunge ca, în timpul carierei politice, să ajungi să fii secretar de stat la mai multe ministere, după posibilități și în funcție de locurile libere.

„Secretarii de stat ar trebui să fie specialiști în anumite domenii”, explică politologul Cristian Pîrvulescu. De exemplu, la Educație, portofoliile ar trebui să ajungă la specialiști în învățământ preșcolar preuniversitar sau universitar.

Numirile sunt de cele mai multe ori politice, iar secretarii de stat sunt strâns legați de organizațiile județene ale partidelor din care vin. Organizația îi trimite la centru, iar oamenii din teritoriu sunt mulțumiți că unul de-ai lor a ajuns la București „pe cai mari”. În schimb, organizația devine loială și umblă apoi să adune voturi.

„Cu cât ne îndepărtăm de alegeri, numărul de secretari de stat se înmulțește pentru că presiunile organizațiilor locale ale partidelor cresc și, crescând această presiune, prim-miniștrii, interesați să aibă sprijinul organizațiilor locale, vor face aceste concesii”, explică politologul cercul vicios al puterii, favorabil clientelei de partid.

„Când la mijloc e o coaliție de partide mari, nevoia de multe posturi, ca să mulțumești pe toată lumea, crește”, mai crede Cristian Pîrvulescu.

„Așa se explică de ce, deși la început de mandat legea permite un anumit număr de secretari de stat, la final sunt mult mai mulți. Guvernul se umflă.”

De la instalarea Guvernului Ciucă, numărul de secretari de stat a crescut încontinuu.

Ministerul Sănătății tocmai a ajuns la șase secretari de stat

Ultimul a fost numit la jumătatea lui februarie 2023, la Ministerul Sănătății. Alexandru Rogobete, apropiat al medicului Dorel Săndesc, este al șaselea secretar de stat de la ministerul care mai are și un secretar general plus doi secretari generali adjuncți.

Fiecare ministru vrea să iasă din sfera de control a Secretariatului General al Guvernului. Instituția are, la rândul ei, o serie de secretari de stat care ar trebui să se ocupe de macro-politici pe anumite domenii și să asigure legătura cu ministerele.

„Cu cât se multiplică mai mult numărul celor care intră în contact, cu atât asistăm mai mult la o partitocrație. Practic, nu statul, prin guvern, este cel care coordonează politicile, ci partidele încearcă să-și definească domenii de autoritate, dacă se poate pe termen lung, astfel încât să poată extrage maximum de beneficii din domeniile respective, inclusiv accesul la diferite fonduri publice”, explică Pîrvulescu.

Ministerul Mediului, un secretar de stat nou, o dată la trei luni

Când oferta nu mai face față cererii, organigrama se umflă. La începutul lunii martie, la Mediu erau deja șase posturi de secretar de stat. Ultimul fusese obținut în decembrie 2022, pe fondul negocierilor de aderare a României la OECD. Ministrul a cerut Guvernului să schimbe prin ordonanță organizarea ministerului. Nu cerea doar 40 de posturi noi, cu și un nou secretar de stat.

„Procedura este complexă și implică un screening al legislației naționale comparativ cu instrumentele juridice ale OCDE, precum și pregătirea dosarelor/fișelor de integrare pentru fiecare instrument juridic OCDE”, explică Ministerul Mediului în nota de fundamentare a cererii.

N-au trecut decât trei luni și ministrul Tanzos Barna și-a mai dorit un secretar de stat, chiar dacă, oficial, al șaselea post este încă neocupat. Motivul pentru care mai are nevoie de un demnitar nou e că nu are specialiști în inundații.

Pe 3 martie, într-o notă de fundamentare care însoțea cererea trimisă Guvernului se arată că „practica mondială a demonstrat că apariția inundațiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduce la un șir de măsuri și acțiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.

Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestui tip de risc”.

Ministerele campioane la număr de secretari de stat

Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte.

Pe poziția a doua urcă, la egalitate, ministerele Agriculturii, Educației, Externelor, Finanțelor și Internele.

Justiția și Secretariatul General al Guvernului împart poziția a treia de pe podium.

Toate aceste ministere au și subsecretari de stat, secretari generali și secretari generali adjuncți, toate funcții de demnitate publică.

Nici Lucian Bode, ministrul Internelor, nu a avut suficienți adjuncți. În 2021 a cerut majorarea numărului de secretari de stat de la patru la cinci și a secretarilor generali adjuncți, de la doi la patru. Cererea i-a fost satisfăcută.