Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu după o pauză de 17 ani

Guvernul croat a dezvăluit o nouă lege care va restabili instruirea de bază pentru tineri începând cel târziu din ianuarie 2026. Viceprim-ministrul și ministrul Apărării, Ivan Anušić, a prezentat proiectul de lege – denumit Legea privind serviciul în Forțele Armate – într-o conferință de presă la Zagreb, alături de generalul Tihomir Kundid, șeful Statului Major General al Forțelor Armate.

Decizia se bucură de un larg sprijin politic, inclusiv din partea președintelui Zoran Milanović, și se așteaptă să fie adoptată rapid de parlament. „Această lege va fi adoptată și implementată rapid”, a declarat Anušić, menționând sprijinul și din partea unor părți ale opoziției.

Conform noului model, recruții vor urma opt săptămâni de instrucție militară de bază. Această instruire este obligatorie pentru toți bărbații croați cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, cu condiția promovării unui examen medical. Femeile nu sunt supuse recrutării obligatorii, dar se pot oferi voluntare pentru instruire, care este, de asemenea, o cerință pentru intrarea în serviciul militar activ.

În perioada de pregătire, recruții vor primi o indemnizație lunară netă de 1.100 EUR. Această perioadă va fi luată în considerare la calcularea istoricului lor profesional, iar cei care o finalizează vor beneficia de un tratament preferențial atunci când aplică pentru locuri de muncă în instituții publice și companii de stat.

Antrenamentul va avea loc în cazărmi situate în Knin, Slunj și Požega. Se așteaptă ca până la 4.000 de persoane să participe anual, împărțite în cinci cohorte de aproximativ 800 de recruți fiecare. Programul zilnic va urma un program strict de la 6:00 la 22:00, iar în timp ce în weekenduri se va oferi odihnă parțială, părăsirea cazărmii va necesita o permisiune specială.

Programul este conceput pentru a dezvolta abilități militare și practice cheie, inclusiv mânuirea armelor, tactici, comunicări, fitness, pregătire de luptă și prim ajutor. Guvernul a subliniat că instruirea își propune să promoveze reziliența, disciplina și responsabilitatea civică, pe lângă consolidarea apărării naționale.

Pentru cei care nu doresc să participe din motive morale sau religioase, legea oferă alternative. Obiectorii de conștiință pot alege între trei luni de instruire în domeniul protecției civile sau patru luni de muncă în folosul comunității în instituții guvernamentale locale sau regionale. Aceste persoane vor primi o compensație redusă. Cu toate acestea, cererile pot fi respinse dacă obiecțiile nu sunt justificate corespunzător, în special în cazurile care implică infracțiuni anterioare legate de arme.

Legislația include și alte scutiri și amânări. Acestea se aplică studenților (care pot amâna serviciul până la vârsta de 29 de ani), cetățenilor cu dublă cetățenie care au efectuat serviciul în străinătate, cadeților de poliție, membrilor ordinelor religioase și persoanelor care se confruntă cu proceduri judiciare. Amânările pot fi acordate și în cazuri de căsătorie, naștere, deces sau dificultăți financiare – cu condiția ca solicitanții să îndeplinească condițiile necesare și să depună cererile în timp util.

Croații care locuiesc în străinătate și nu sunt înregistrați în registrele militare ale țării trebuie să anunțe consulatul sau misiunea diplomatică locală până la vârsta de 29 de ani.

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu vine pe fondul unei îngrijorări crescânde cu privire la securitatea regională, în special în urma escaladării războiului din Ucraina în 2022. Croația și-a mărit semnificativ cheltuielile pentru apărare, majorându-și bugetul militar cu peste 22% în 2024 și cu încă 18% în 2025, atingând obiectivul NATO de 2% din PIB. Achizițiile recente includ 12 avioane de vânătoare franceze Rafale și 50 de tancuri germane Leopard, care urmează să sosească până la sfârșitul anului viitor.

Oficialii spun că legea nu numai că răspunde nevoilor apărării naționale, ci servește și unui scop societal mai larg – pregătirea tinerilor cetățeni cu abilități și valori care îi vor aduce beneficii atât lor, cât și țării pe termen lung.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *