Centrala Nucleară de la Cernavodă oprește astăzi Reactorul 2, după ce nivelul Dunării a scăzut sub limita necesară pentru funcționarea instalațiilor. Procedura de deconectare a început în această dimineață, iar reactorul ar urma să nu mai livreze energie în Sistemul Energetic Național. Unitatea producea în ultimele zile aproximativ 680 de megawați. România va trebui să acopere necesarul de energie prin importuri, într-o perioadă în care temperaturile ridicate mențin consumul la un nivel crescut.
Autoritățile spun că oprirea Reactorului 2 nu va afecta alimentarea populației și nici funcționarea serviciilor esențiale. Prognozele hidrologice arată însă că nivelul Dunării ar putea continua să scadă în următoarele zile. În aceste condiții, reactorul nu va putea fi repornit imediat, iar centrala ar putea rămâne oprită cel puțin zece zile. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Conf. Univ. Dr. Dan Chirleșan, Economist: „Au cauze unele naturale sau profund naturale, cum este și criza energetică actuală, dar și cauze administrative, pentru că ceea ce se întâmplă în condițiile unei calamități naturale, precum este seceta prelungită, putea fi factor declanșator pentru soluții alternative. Adică, reforma sau investițiile în sectorul energetic național ar fi trebuit să se întâmple. Suntem de aproximativ 20 de ani în Uniunea Europeană și toate aceste lucruri acolo sunt mai bine rezolvate. Aici nu vreau să mă alătur celor care afirmă că au furat alții apa. Pentru că nu este vorba de așa ceva. Seceta este pe întreg bazinul Dunării, problemele secetei se văd și în Franța și în Germania și în țările prin care tranzitează Dunărea, dar la noi am fost oarecum prinși cu «pantalonii în vine», în sensul că, deși producem, de exemplu, energie eoliană, energie fotovoltaică suficientă ca să ne acoperim consumul și pe perioada vârfurilor nocturne, nu avem unde să o depozităm, pentru că opțiunea statului român a fost, la momentul respectiv, să investească doar în producție, fără a depozita în stocare.”
Economistul atrage atenția că România ar fi trebuit să investească mai mult în dezvoltarea sistemului energetic și, în special, în capacități de stocare.
Conf. Univ. Dr. Dan Chirleșan, Economist: „Putem să vedem cum au gândit, de exemplu, polonezii la producția de mere, cu stocarea merelor, ca să poată fi vândute în toată Europa pe tot parcursul anului și modul în care statul român a preferat să dea subvenția la hectar fără să condiționeze nicio investiție în stocarea bunurilor pe care le produce agricultura. A fost doar un exemplu paralel. Dar se pare că este o meteahnă a managementului statal de la noi de a gândi lucrurile prin prisma proverbului «Lasă că merge și așa». Și aici, din când în când, economia bate politica, iar economia vine cu factura la plată și ceea ce vom primi va fi un cost al lipsei de viziune și de reformă.”
Declarațiile vin în contextul în care energia produsă din surse regenerabile nu poate fi întotdeauna valorificată atunci când este nevoie, tocmai din cauza capacităților insuficiente de stocare. România are producție eoliană și fotovoltaică importantă, însă lipsa unor soluții eficiente de stocare crește vulnerabilitatea sistemului în perioadele cu fenomene meteo extreme.
About The Author
