Creștere de 1,7% a producției de cărbune, în România, în primele opt luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară a anului 2021

carbune

În primele opt luni ale anului 2022, producția de cărbune net a României a totalizat 2,025 de milioane de tone echivalent petrol, cu 1,7% mai mare față de cea din perioada similară a anului 2021, arată datele Institutului Național de Statistică.Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de cărbune de 3,325 milioane tep, în creştere cu 10,1% faţă de 2021, şi importuri de 420.000 tep, în creştere cu 2,8%. Pentru 2023, CNSP prognozează o producţie de 3,595 milioane tep, în creştere cu 8,1%, şi importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%.

În cadrul evenimentului de aniversare a 60 de ani de la începerea construcţiei Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Azomureş, organizat, joi seara, la Teatrul Naţional Târgu Mureş, fostul director general al companiei, Harri Kiiski, a declarat că este „ironic” ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice, Europa să se gândească la dezindustrializare.„În anii 60, România se industrializa, doar câteva dintre oraşe cunoşteau o dezvoltare industrială – Galaţi, Petrobrazi sau Azomureş. Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice să ne gândim sau Europa să se gândească la dezindustrializare. În anii 60, Azomureş a pornit cu 15 milioane de tone la producţia de amoniac, astăzi Europa a oprit 11 milioane de tone.

În anii 60, România făcea tranziţia de la cărbune la gaz într-un moment în care producţia de amoniac era obţinută 50% din cărbune, iar România făcea deja primii paşi pentru a produce acest amoniac din gaz. România crea practic valoare prin folosirea acelui gaz, iar astăzi are a doua rezervă de gaz la nivel european. Chiar şi în acea perioadă se producea amoniac verde, din curent electric, oarecum ne întoarcem la ceea ce era în 1962 în Europa pentru a face aceste lucruri”, a declarat Harri Kiiski.