Congresul SUA acuză Comisia Europeană că s-a implicat în alegerile derulate în mai multe țări membre, inclusiv România
Într-un raport usturător de 160 de pagini, comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, a susținut că Comisia Europeană a petrecut 10 ani încercând să „cenzureze internetul global” și discursul cetățenilor americani. Un set amplu de documente interne TikTok și corespondență oficială analizate de o comisie parlamentară ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care Comisia Europeană și autoritățile naționale au gestionat conținutul politic online înaintea unor alegeri cruciale din Europa, inclusiv scrutinul prezidențial din România din 2024.
Congresul SUA acuză Comisia Europeană că s-a implicat în alegerile derulate în mai multe țări membre, inclusiv România
Noul raport a descris un “efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima narațiunile online care critică establishmentul politic”.
Acesta a susținut că, în timpul pandemiei de Covid, oficialii Comisiei „au făcut presiuni asupra platformelor pentru a-și modifica regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global conținutul care pune sub semnul întrebării narațiunile consacrate despre virus și vaccin”, citând e-mailuri ca dovezi. Și a acuzat Bruxelles-ul că a făcut presiuni asupra platformelor pentru a „cenzura conținutul” într-o serie de alegeri naționale ale UE precum și la alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Potrivit documentelor, opinii politice și poziții legate de subiecte științifice și medicale controversate considerate de TikTok drept „comune în dezbaterile politice slovace” au fost totuși cenzurate sub presiunea Comisiei Europene înaintea alegerilor parlamentare din Slovacia. Acest precedent ar fi fost doar începutul unei strategii mai ample de intervenție în spațiul digital înainte de alegeri naționale sensibile.
România, cazul cel mai agresiv
Cele mai dure măsuri ar fi fost luate în timpul alegerilor prezidențiale din România. În noiembrie 2024, candidatul independent Calin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor, urmând să intre în turul doi împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Între cele două tururi, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele scrutinului, invocând informații furnizate de serviciile de informații potrivit cărora Rusia ar fi susținut campania lui Georgescu printr-o operațiune coordonată pe TikTok.
Această narațiune este însă pusă sub semnul întrebării chiar de documente interne TikTok. În comunicările oficiale către Comisia Europeană, compania a precizat că „nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei lui Calin Georgescu” — acuzația centrală a autorităților române.
Mai mult, rapoarte ulterioare din presa românească, bazate pe date ale autorității fiscale, au indicat că respectiva campanie de promovare pe TikTok ar fi fost finanțată nu de Rusia, ci de un alt partid politic românesc. Cu toate acestea, decizia de anulare a alegerilor nu a fost revocată, iar în scrutinul reprogramat din mai 2025, candidatul susținut de establishment a câștigat președinția. Georgescu a fost, între timp, exclus din cursă de autoritățile electorale.
Presiuni asupra platformelor și „sisteme de reacție rapidă”
Între 2023 și 2025, Comisia Europeană a intensificat colaborarea cu marile platforme online, solicitând moderarea agresivă a conținutului politic înaintea alegerilor din Moldova, Franța, Irlanda, Țările de Jos și România. Aceste acțiuni au culminat înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024, când o schimbare de majoritate ar fi putut afecta chiar arhitecții politicilor europene de combatere a „dezinformării”.
Sub egida Codului de Practică privind Dezinformarea și a Ghidurilor DSA pentru alegeri, Comisia a activat așa-numitele „sisteme de reacție rapidă”. Prin aceste mecanisme, fact-checkeri aprobați de Comisia Europeană primesc prioritate în solicitarea eliminării de conținut în perioadele electorale. Criticii susțin că acești fact-checkeri sunt preponderent de orientare progresistă și pro-cenzură, iar procesul de aprobare de către Comisie creează un stimulent structural pentru suprimarea opiniilor eurosceptice sau a mesajelor care contrazic narațiunile oficiale.
Ordine de eliminare și suspiciuni de abuz
Documentele arată că, înainte de anularea alegerilor, autoritățile române au formulat solicitări repetate de eliminare a conținutului politic către TikTok, adesea în afara procedurilor formale prevăzute de Digital Services Act (DSA). TikTok a avertizat Comisia Europeană că este „îngrijorată de abordarea extrem de informală” a Autorității Electorale Române și de riscul de „influență politică sau eliminare nejustificată a conținutului legal”.
Unele cereri vizau eliminarea materialelor pe motiv că „jignesc partidul PSD”, formațiune aflată la guvernare la acel moment. Ulterior, ordinele au devenit și mai drastice: autoritățile au cerut ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu să fie eliminate”. TikTok a refuzat să se conformeze integral, invocând protecția libertății de exprimare a cetățenilor.
Fără dovezi privind Rusia
Evaluările interne ale echipelor de intelligence TikTok contrazic constant ipoteza unei operațiuni rusești coordonate. Platforma a identificat trei operațiuni de influență coordonată în perioada alegerilor din România, niciuna provenind din Rusia. Doar una dintre ele îl susținea pe Georgescu, opera din România și avea mai puțin de 2.000 de urmăritori.
Deși TikTok a semnalat existența unor videoclipuri de promovare politică posibil plătite și nedeclarate, compania nu a asociat aceste activități cu Rusia. Investigațiile jurnalistice ulterioare au indicat din nou implicarea unui partid românesc, nu a unui actor extern.
UE respinge acuzația „absurdă” de cenzură din partea aliaților lui Trump
Executivul UE a respins cu fermitate acuzațiile formulate într-un raport al Congresului SUA conform cărora ar fi obligat platformele de socializare să cenzureze conținutul american. Acuzațiile au atras o mustrare vehementă din partea UE. „Pe baza celor mai recente acuzații de cenzură. Prostii pure. Complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier.
Magnatul tehnologic Elon Musk, aliat al lui Trump, a salutat publicarea raportului într-o postare pe X intitulată „Tiranii iubesc cenzura”.
Însă Regnier a replicat, subliniind capacitatea platformelor online de a „influența algoritmic alegerile” și eforturile Europei de a asigura „alegeri libere și corecte”.
„Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a spus Regnier.
Urmărește știrile TeleM și pe pagina noastră de Facebook
About The Author
