Conacul familiei Negruzzi din Trifești va fi restaurat: investiție de peste 5,3 milioane de lei
Conacul boieresc al familiei Negruzzi, aflat în comuna Trifești, va intra într-un amplu proces de reabilitare și restaurare. Consiliul Județean Iași a publicat, în SEAP, anunțul de participare pentru proiectarea și execuția lucrărilor, monumentul istoric fiind inclus în proiectul transfrontalier „CBC – Routes to cultural roots”, cod JEMS ROMD00234.
Contractul are o valoare estimată de 5.300.360,60 lei, fără TVA, defalcată astfel: 342.800 lei pentru proiectare și asistență tehnică, respectiv 4.957.560,60 lei pentru execuția lucrărilor.
Viitorul contractant va trebui să întocmească proiectul tehnic, să facă o scanare 3D a clădirii, să obțină certificatul de performanță energetică și scenariul de securitate la incendiu, oferind și asistență tehnică pe toată durata execuției. Lucrările de pe teren constau în restaurarea și consolidarea imobilului, cu respectarea regimului de monument istoric.
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 7 septembrie 2026, ora 15.00. Câștigătorul va fi desemnat pe criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”: prețul reprezintă 40% din punctaj, iar diferența se împarte între experiența echipei de proiect, durata de execuție propusă și perioada de garanție a lucrărilor.
Investiția este finanțată prin Programul INTERREG VI NEXT România–Republica Moldova 2021–2027, prin Instrumentul European de Vecinătate.
O casă cu patru generații de personalități ieșene
Conacul de la Trifești (fosta moșie Trifeștii Vechi) a intrat în patrimoniul familiei Negruzzi în 1807, ca zestre primită de Dinu Negruț la căsătoria cu Sofia Hermeziu. Clădirea, ridicată la începutul secolului al XIX-lea, funcționează ca muzeu dedicat familiei Negruzzi din 7 octombrie 1995.
De-a lungul a peste un secol, casa a fost locuită sau frecventată de mai multe personalități care au marcat viața culturală și publică a Iașiului. Constantin Negruzzi (1808-1868), autorul nuvelei „Alexandru Lăpușneanu”, a fost membru fondator al Academiei Române, codirector al Teatrului Național Iași, ministru de finanțe și președinte al Eforiei Orașului Iași, echivalentul de atunci al funcției de primar. Fiul său, Iacob Negruzzi (1842-1932), a condus Academia Română, a fost unul dintre întemeietorii societății „Junimea” și secretar al revistei „Convorbiri literare”.
Din aceeași familie s-au ridicat și Leon C. Negruzzi (1840-1890), scriitor și fost primar și prefect de Iași, generalul Mihai L. Negruzzi (1873-1958), memorialist și fost primar al orașului, Ella L. Negruzzi (1876-1949), prima femeie avocat pledant din România, precum și Leon „Bob” M. Negruzzi (1899-1987), scriitor de limbă franceză.
About The Author
