Comisarul european pentru transporturi, despre podul Giurgiu-Ruse II: ”România a aplicat cu un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară”

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că România a depus un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară pentru realizarea podului Giurgiu – Ruse II.”România a aplicat cu un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară. Eu mă aşteptam să fie în cadrul apelului de proiecte generale, dar s-a optat pentru această variantă în cadrul apelului de mobilitate militară, ale cărui rezultate eu le pot face publice în 15 decembrie.

Deci, suntem puţin în avans. Practic, fiind un apel competitiv de proiecte ai cărui câştigători nu au fost anunţaţi – şi vorbesc la nivelul întregii Uniuni Europene – nu pot să zic astăzi dacă proiectul este câştigător”, a spus Adina Vălean, întrebată de jurnalişti despre Podul Giurgiu – Ruse II.

Adina Vălean a precizat că România a solicitat finanțare pentru un pod rutier, cu opțiunea de integrare a unei componente feroviare. Costul studiului de fezabilitate pentru proiectul propus este de 6 milioane de euro.

„Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti – Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti – Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară.

În rest, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, îmi dau seama că e o presiune specială pe punctul de trecere a frontierei. Vă spun sincer că în momentul de faţă sunt presiuni pe toate punctele de trecere ale frontierei în multe locuri din Europa, în mod special pentru ţările care nu sunt în Schengen, România şi Bulgaria, şi cred că e nevoie de o organizare foarte inteligentă şi eficientă a felului în transportatorii rutieri care stau în cozi la frontieră reuşesc să treacă mai repede”, a mai declarat Adina Vălean, potrivit Agerpres.

La aproape două decenii de la anunțarea proiectului, Bulgaria și România au inițiat acțiuni concrete pentru construirea celui de-al treilea pod peste Dunăre, conform informațiilor furnizate de serviciul de presă al Ministerului bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor, citat de BTA, la data de 21 septembrie.

Cele două țări au prezentat Comisiei Europene (CE) un proiect comun pentru un studiu de fezabilitate referitor la al doilea pod Ruse-Giurgiu, marcând începutul procesului efectiv de construire a unui al doilea pod combinat, rutier și feroviar, peste Dunăre, la Ruse.

Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, Georgi Gvozdeikov, a semnat o scrisoare de angajament comun cu omologul său român, Sorin Grindeanu, confirmând că proiectul este o prioritate și ambele guverne vor colabora pentru implementarea sa.

Coordonarea activităților va fi asigurată de către Ministerele Transporturilor din cele două țări. Ministerul bulgar, în colaborare cu partenerii săi, Compania Națională de Infrastructură Feroviară și Agenția de Infrastructură Rutieră, va realiza studiul privind infrastructura de legătură din țară. Contribuția financiară bulgară la proiect este de 1,4 milioane de euro sau 2,73 milioane de leva, dintre care până la 50% ar putea fi un grant în cadrul Mecanismului Conectarea Europei.

Studiile vor evalua diverse aliniamente și puncte de pornire pentru podul de la Ruse și Giurgiu, pentru a facilita alegerea unei soluții tehnice.

În cazul în care proiectul primește aprobarea pentru finanțare, se preconizează că anunțul oficial va avea loc la începutul anului 2024. Calendarul propune semnarea unui contract cu CE până la jumătatea lui 2024 și implementarea până la finalul lui 2026, când cele două țări vor decide locația și modalitățile de finanțare a facilității de infrastructură.

Se va lua în considerare și posibilitatea utilizării mecanismelor de parteneriat public-privat pentru construcție, deoarece acestea ar putea accelera implementarea completă a podului și ar putea atrage finanțare suplimentară din alte surse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *