Propunerea premierului Ilie Bolojan de reorganizare administrativă a comunelor din jurul marilor orașe, prin transformarea acestora în primării de sector, a stârnit reacții în zona metropolitană Iași. Edilii locali consideră că ideea trebuie analizată atent, în condițiile în care actuala structură administrativă și specificul localităților din jurul municipiilor ridică numeroase probleme de implementare. Premierul a argumentat că dezvoltarea economică și urbană din România s-a concentrat în ultimele două decenii în reședințele de județ și în zonele metropolitane. În paralel cu migrația externă, a existat și o migrație internă masivă din mediul rural către orașe, ceea ce a dus la extinderea rapidă a localităților din jurul marilor centre urbane.
În prezent, însă, între municipiile reședință de județ și comunele din zona metropolitană nu există o planificare unitară a dezvoltării. Legislația privind zonele metropolitane nu acordă autoritate unei singure instituții, iar proiectele comune depind în mare măsură de consensul dintre primarii localităților implicate. În situațiile în care relațiile dintre administrații sunt bune, proiectele se pot realiza mai ușor, însă acolo unde există divergențe sau interese diferite, cooperarea devine dificilă.
În acest context, Ilie Bolojan a propus ca localitățile care au graniță administrativă directă cu un municipiu reședință de județ să fie reorganizate sub forma unor sectoare, după modelul Capitalei. În această variantă, planurile majore de dezvoltare ar fi coordonate de primăria municipiului, în timp ce noile structuri ar funcționa ca administrații locale cu atribuții proprii. Potrivit premierului, multe dintre comunele limitrofe au devenit în timp zone rezidențiale pentru orașele mari, iar o astfel de reorganizare ar putea facilita dezvoltarea integrată a infrastructurii și a serviciilor publice.
La Iași, propunerea este privită cu rezerve de către autoritățile locale.
Mihai Chirica, primarul mun. Iasi
„Eu o vad din 2 perspective: sectoarele municipiului Bucuresti au autonomie juridica, au primari, au alegeri locale, functioenaza ca o autoritate publica locala. casa eliminam aceasta confuzie. In jurula cestor sectoare functioneaza Primaria Generala a Capitalei care gestioneaza diverse probleme de natura generala si cum ar fi diverse probeleme publice cum ar fi transportul, termoficare si altele cu un caracter general. La noi, modalitatea de organizare administrativa introduce notiunea de Consiliu Judetean care are anumite perspective in ceea ce privesc orasele si municipiile. Sectorizarea localitatilor din jur sub statut sau echivalent cu Bucurestiul, nu o vad posibila pentru ca ar mai crea o structura de coordonare intre Consiliul Judetean si Muncipiul Iasi si nu stiu daca este utila. In schimb, o politica comuna de dezvoltare statuata prin lege care sa prevada o dezvoltare fie sub coordonarea unui Consiliu metropolitan intr-o varianta mai extinsa, fie prin atributii aduse Consiliilor judetene”.
Reacții critice au venit și din partea primarilor comunelor din jurul Iașului.
Dan Niță, primarul comunei Miroslava
„Nu se dezvolta comunele. Ar deveni dormitoare pentru cetatenii care locuiesc sau muncesc in municipiul Iasi. Municipiul trebuie sa investeasca bani, din banii lor ca sa faca asa ceva. Ei nu au dezvoltat pana acum. Credeti ca o sa dezvolte de acum inainte?”.
La rândul său, primarul comunei Tomești consideră că ideea ar putea deveni realitate în viitor, însă în prezent comunitățile din jurul orașelor nu sunt pregătite pentru o astfel de schimbare.
Ștefan Timofte, primarul comunei Tomești
„Pe mine personal nu ma avantajeaza si nici nu ma dezavantajeaza. Cred ca mai devreme sau mai tarziu, lucrul acesta se va intampla. La ora actuala nu cred ca suntem pregatiti. Noi chiar daca suntm comune limitrofe oraselor si ne-am dezvoltat intr-o oarecare masura, inca sunt oameni care locuiesc ca la tara adica au animale, au pasari, lucreaza terenuri agricole, merg cu caruta. Ce face cu acei oameni? Pentru ca odata ce esti asimilat unui oras, acestea sunt interzise. Nu stiu daca orasele mari si-au rezolvat toate problemele ca sa poata sa gestioneze si problemele comunelor invecinate”.
Propunerea de reorganizare administrativă lansată de premier deschide astfel o dezbatere amplă despre modul în care ar trebui gestionată dezvoltarea zonelor metropolitane din România, în condițiile în care extinderea orașelor continuă, iar granițele dintre urban și rural devin tot mai greu de delimitat.
About The Author
