COH-FIT: Pandemia a avut un impact psihologic asupra stresului, singurătății și furiei

covid psihic

Sursă: Adobe Stock

Instititul de Psihiatrie „Socola” Iaşi, alături de alte instituții prestigioase din țară și străinătate, realizează cel mai mare studiu global privind efectele psiho-emoționale, numit. COH-FIT.

„Cum s-a resimțit valul 4 COVID-19 în România? Cum v-a schimbat viața pandemia de COVID-19? Cum credeți că au reacționat autoritățile? Cât de mult vă afectează restricțiile? Ajutați-ne să înțelegem ș icompletați online, selectând limba română, pe www.coh-fit.com chestionarul COH-FIT al celui mai mare studiu global privind efectele psiho-emoționale ale pandemiei. Răspunsurile, confidențiale, vor ajuta specialiștii în înțelegerea a ceea ce s-a întâmplat cu noi toți în această perioadă atât de tulbure.”, transmite Institutul de Psihiatrie „Socola”.

Despre studiul global COH-FIT: Realizat la iniţiativa a doi medici celebri, prof. Cristoph U. Correll, de la Universitate de Medicină Charité, din Berlin, şi prof. Marco Solmi, de la Universitatea de Padova, studiul include 200 de investigatori din întreaga lume și este susținut și sprijinit de numeroase organizații naționale și internaționale.

„COH-FIT își propune să identifice factorii de risc și de protecție nemodificabili și modificabili care vor informa programele de prevenire și intervenție pentru întreaga populație și subgrupuri vulnerabile în timpul COVID-19 și în cazul în care apar alte pandemii”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatrie în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași și coordonator pe România al studiului COH-FIT.

Chestionarul vizează informații despre starea demografică și socio-economică, sănătatea fizică și mentală, bunăstarea, funcționarea, factorii emoționali/psihologici, comportamentali și de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie și strategiile individuale de coping.

Concluzii preliminare

Datele preliminare din prima perioadă a pandemiei în România au arătat un impact psihologic asupra stresului, singurătății și furiei.

„42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului. Pentru nervozitate, aproximativ 1/3 dintre respondenți au raportat o înrăutățire.Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenți au fost contactul direct personal sau interacțiunea cu alte persoane, exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobbyul semnificativ, utilizarea mass-media, social media/interacțiunile sociale la distanță, studierea sau învățarea a ceva nou și lucrul de acasă”, explică dr. OvidiuAlexinschi.

Primul articol științific internațional, cu contribuție românească, a fost a fost publicat, în luna iulie 2021, în prestigioasa revistă Journal of Affective Disorders.

Până în prezent s-au adunat peste 164.000 de chestionare din 155 de țări din întreaga lume.