Cine este „contabila mafiei” care a păcălit statul român, șase bănci și 70 de firme

diicot

O femeie fără pregătire profesională, dar cu o inteligență nativă, a reușit să înșele statul român, cel puțin șase bănci, dar și peste 70 de firme. În 2006, a fost trimisă în judecată și condamnată. Nu a stat prea mult după gratii, iar, după 16 ani, a devenit o adevărată „contabilă a mafiei”. A fost racolată de clanuri celebre din București și din județul Ilfov și a dat o nouă lovitură de proporții: două milioane de euro. Totul s-a năruit însă astăzi.

Poliția Română și procurorii DIICOT au anunțat, în dimineața zilei de miercuri, o amplă acțiune, la nivel național, împotriva unei rețele de tip mafiot care a prejudiciat peste 70 de societăți comerciale. Au fost 33 de percheziții.

Gândul a aflat, în exclusivitate, că în spatele acestei rețele se află clanuri celebre din București, iar capul „afacerii” este o femeie, C.M.M.
Din ianuarie 2022, peste 70 de firme au fost păgubite de membrii rețelei care a împânzit întreaga țară. Producători și distribuitori de mărfuri au căzut în plasa întinsă de gruparea condusă de C.M.M., așa cum au dezvăluit, pentru Gândul, surse judiciare. Alături de C.M.M., sunt suspectate, în acest caz, alte două femei, S.C.M. și E. L. D.

Țeapă națională cu repetiție

Tot pentru Gândul, aceleași surse au dezvăluit că membrii rețelei fac parte din clanul Caran și sunt apropiați ai lui Sile Pietroi. C.M.M. ar avea, însă, și legături cu clanul Duduianu, au precizat aceleași surse. „Țeapa națională” a fost bine pusă la punct, mai ales că femeia din spatele acestei escrocherii știa cum se fac „jocurile”. Drept dovadă, o condamnare din anul 2006. Atunci, procurorii bucureșteni de la Sectorul 4 au trimis în fața instanței 22 de inculpați pentru 300 de credite de nevoi personale acordate, în baza unor documente false, de către o bancă din Buzău.

Rețeaua coordonată de C.M.M. a fost atât de bine organizată încât a fost posibilă fraudarea a șase bănci, de unde au fost obținute împrumuturi cuprinse între 28 și 150 milioane lei vechi. Anchetatorii au stabilit că în documentele falsificate folosite în circuitul infracțional au fost introduse mai multe firme-fantomă.

Prejudiciul stabilit a fost de aproximativ 190 miliarde lei (circa 5,35 milioane euro), iar în cele doua dosare, privind fraudarea unei bănci, respectiv prejudicierea cu bună știință a alteia, au fost deferite justiției 18 persoane.

Filiera Caran-Sile Pietroi

Gruparea interlopă condusă de Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, este specializată în şantaje, extorcări şi tâlhării, cu precădere în comunele ilfovene Glina, locul natal al liderului clanului, Căţelu şi Pantelimon, până în sectorul 3 al Capitalei. De asemenea, clanul Caran este recunoscut, atât în țară cât și peste hotare, pentru scandaluri, droguri, cămătarie, proxenetism, răfuieli mafiote în plină stradă. Principalele lor zone de „activitate” sunt Bucureștiul și județul Ilfov.

Ultima mare lovitură a interlopilor

Acțiunea de miercuri, 2 noiembrie, a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Bacău împreună cu Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Bacău – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor a condus la punerea în aplicare a 33 de mandate de percheziție domiciliară în județele Neamț, Brașov, Ilfov și municipiul București.

„Dosarul vizează persoane implicate într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia și spălarea banilor”, se arată în comunicatul DIICOT.

Anchetatorii susțin că, „începând din luna ianuarie 2022, pe raza municipiului București, s-a constituit un grup infracțional organizat în scopul obţinerii de importante beneficii materiale prin săvârşirea în formă continuată a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave”.

Oamenii legii au mai precizat că „grupul infracțional organizat, la care pe parcurs au aderat și alți membri, a acționat în mod coordonat până în prezent, prin activitatea acestuia fiind cauzat un prejudiciu total de aproximativ 2 milioane de euro, în dauna a peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul țării, producători sau distribuitori de diferite mărfuri”.

Cum acționau infractorii

Poliția Română și DIICOT precizează că „acţiunile de inducere în eroare a persoanelor vătămate au avut loc cu ocazia negocierii, încheierii și derulării unor contracte de vânzare cumpărare mărfuri, pentru care nu a existat niciodată intenția de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste”.

Filmul unei operațiuni organizate

Activitatea grupului infracțional organizat, constituit și din apropiați ai unor grupări din municipiul București, a fost minuțios pregătită și a presupus parcurgerea mai multor etape. Așa cum reiese din documentele anchetatorilor, într-o primă etapă, membrii grupului au preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiție socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracțiunii de înșelăciune, 3 societăți comerciale, toate cu istoric financiar-bancar și comercial pozitiv, cărora le-au încheiat și asigurări de credit comercial, cu intenția de a crea o aparență de bonitate și stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.

După preluarea societăților, într-o a doua etapă, au fost create conturi de email, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăți de mărfuri și produse (de exemplu: autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie în construcţii, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, aparatură electronică şi telefoane mobile, produse de birotică și papetărie, produse alimentare şi produse congelate).

Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanții furnizorilor și, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poștă sau prin e-mail.
Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate și o identitate falsă în cadrul societăților comerciale folosite în circuitul infracțional, fiindu-le interzis în mod expres să acționeze în afara “zonei de responsabilitate”. Aceștia au dobândit cunoștințe de specialitate în domeniu și au folosit termeni specifici în discuțiile purtate cu reprezentanții persoanelor vătămate.
Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracțională, au fost închiriate mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe județe din țară, unde mărfurile erau descărcate și ulterior încărcate și transportate către alte puncte de depozitare sau diverși clienți, regula fiind ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepția situației în care transportatorul era un apropiat al grupului infracțional organizat.

Marfa furată, vândută la jumătate de preț

Din cercetări, a rezultat faptul că, în a treia etapă, produsele obținute în mod ilicit au fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preț care reprezenta între 40 și 50% față de valoarea de achiziție, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăți controlate de grupul infracțional organizat, ascunzându-se proveniența reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziționate de către instituții cunoscute din România.

Acționând în această modalitate, prin crearea circuitului de ascundere a provenienței mărfurilor obținute prin înșelăciune, sumele de bani obținute au dobândit o aparență de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obținute în urma unor contracte derulate cu instituții publice.