Cele mai sangeroase lupte dintre Armenia si Azeirbaidjan din ultimii 2 ani

nagorno

Cel puțin 49 de soldați armeni și 50 de militari azeri au fost uciși marți în cele mai sangeroase lupte dintre Azerbaidjan și Armenia de la războiul din 2020, a anuntat fiecare tabara. Armenia și Azerbaidjan, fostele republici sovietice vecine, s-au acuzat reciproc pentru reluarea luptei care a început peste noapte în mai multe puncte de-a lungul graniței lor, stârnind temeri de un alt conflict armat major în zona vechii Uniuni Sovietice. In tot acest timp armata Rusiei este blocată în Ucraina.

Rusia are trupe de menținere a păcii în zona de conflict azero-armeană ca garant al unui acord care a pus capăt unui război de șase săptămâni în urmă cu doi ani asupra enclavei disputate din Nagorno-Karabah. Armenia a declarat că Azerbaidjanul a bombardat orașe din apropierea graniței, inclusiv Jermuk, Goris și Kapan, forțând-o să răspundă. Azeirbaidjan sustine la randul sau că unitățile de sabotaj armene au căutat să mineze pozițiile azere și astefl au început schimburile de foc. De asemenea, a acuzat trupele armene că au tras cu arme grele.

„Este dificil să supraestimezi rolul Federației Ruse, rolul lui Putin personal”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters. „Președintele depune în mod natural toate eforturile pentru a ajuta la reducerea tensiunilor de la graniță”, a mai precizat Peskov.

Azerbaidjanul, care este legat din punct de vedere politic și cultural de Turcia, a obținut câștiguri teritoriale semnificative în 2020, recuperând terenurile pierdute de etnicii armeni într-un război anterior asupra Nagorno-Karabah cu 30 de ani înainte.

Turcia și-a reiterat sprijinul pentru aliatul său Azerbaidjan, ministrul Apărării Hulusi Akar, citat de ministerul său, afirmând că Ankara „va continua să-i sprijine în cauzele sale drepte”.

„Responsabilitatea pentru provocări, ciocniri și pierderi revine conducerii politico-militare din Armenia”, a spus Ministerul de Externe azer. „Orice acțiuni împotriva integrității teritoriale și a suveranității Republicii Azerbaidjan vor fi împiedicate cu hotărâre”.

Primul-ministru armean Nikol Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul că atacă orașele armenești pentru că nu doreste să negocieze statutul Nagorno-Karabah, o enclavă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar populată în principal de etnici armeni.

El a spus că intensitatea ostilităților a scăzut, deși atacurile din Azerbaidjan au continuat.

Azerbaidjanul, care a acuzat trupele armene că desfășoară activități de informații și că muta arme de-a lungul graniței, a declarat că pozițiile sale militare au fost atacate de Armenia.

Atât Rusia, cât și Statele Unite au cerut Baku și Erevan să respecte tratatul.

„Dacă Rusia încearcă într-un fel să amestece oalele, să creeze o distragere a atenției din Ucraina, este ceva ce ne îngrijorează mereu”, a declarat secretarul de stat al SUA Antony Blinken reporterilor, adăugând că Moscova și-ar putea folosi influența pentru a ajuta la „calmarea” lucrurilor.

Ministerul de Externe al Rusiei a spus că conflictul „ar trebui să fie rezolvat exclusiv prin mijloace politice și diplomatice”.

Miniștrii azeri și ruși ai apărării au vorbit marți și au convenit să ia măsuri pentru stabilizarea situației de la graniță. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a purtat discuții cu omologul său azer Jeyhun Bayramov și a cerut Armeniei „să înceteze provocările”.

Charles Michel, președintele Consiliului European, a îndemnat, de asemenea, părțile să detensioneze. Michel s-a întâlnit luna trecută cu Pashinyan și cu președintele azer, Ilham Aliyev, la Bruxelles, pentru discuții privind normalizarea legăturilor, chestiunile umanitare și perspectiva unui tratat de pace asupra Nagorno-Karabah.