Pe masa de Paște a ieșenilor se regăsesc și anul acesta produse tradiționale, însă preferințele s-au diversificat. Unii renunță complet la miel și aleg carne de porc sau preparate mai accesibile, pregătind pască și cozonac alături de ouă roșii de la țărani. Se vede grija pentru calitatea produselor și atenția la prețuri, în timp ce credința și tradiția rămân esențiale. Alții resimt absența persoanelor dragi și fac Paștele mai simbolic, cu puține preparate, dar cu semnificație. Carnea de miel nu mai este obligatorie pentru toți, iar cozonacul rămâne un element central al mesei. În familie sau la morminte, masa devine un moment de comemorare și respect față de tradiție. Unii ieseni gătesc pentru pomana celor dragi sau pentru cei aflați în nevoie, păstrând gestul de generozitate specific sărbătorii. Chiar dacă nu consumă miel, ei se asigură că mesei nu îi lipsește un element simbolic.
Pentru comercianți, prețurile cresc, iar vânzările în Piața centrală se mișcă mai greu decât anul trecut. Oamenii negociază prețuri și cantități pentru a se încadra în buget, mai ales că urda și brânza sunt scumpe. Vinerea Mare marchează pregătirea pentru sărbătoarea Paștelui, iar ieșenii caută să echilibreze tradiția cu realitățile economice. Chiar și în condiții financiare dificile, masa de Paște rămâne un simbol al credinței și al familiei. Oul roșu, cozonacul și pasca continuă să fie esențiale, iar gesturile de dăruire dau sărbătorii un sens aparte.
„Am renuntat la miel definitiv. Am gasit la oferta muschi de porc la 16 lei kg si am luat si il fac pe ala, imi fac un borsulet si ce o mai fi.
R: O pasca, un cozonac?
Da. Asta mi-am luat. Mi-am luat chiar acum rahatul, faina am luat-o din timp si cu Dumnezeu inainte.
R: Oua cumparati de la tarani?
De la tarani. Mi ales ca sa-l fac rosu, am pe cineva la tara si imi da proaspat ca sa fiu sigura si sa-l pot manca cu placere. “
Iesenii spun ca Pastele din acest an a ramas mai mult simbolic si nu mai pune accent pe preparate.
„Mai trist ca nu este mama si Pastele la mine inseamna sa mergem la morminte si acum daca mama nu este.
R: Ce puneti pe masa?
Sunt scumpe dar tot facem, mai putin dar facem. Simbolic.
R: Carne de miel?
Nu, noi nu mancam miel. Ceva simbolic, un cozonac. “01.29 OUT”
Unii ieseni gătesc pentru pomana celor dragi sau pentru cei aflați în nevoie.
„Eu de gatit o sa gatesc ca sa dau de pomana pentru ca sunt singura.
R: Carne de miel cumparati?
De obicei nu mananc carne de miel.
R: Faceti cozonac pasca?
Nu. O sa cumpar ca sad au de pomana“.
Chiar și cei cu resurse limitate încearcă să păstreze tradiția, chiar dacă în cantități reduse.
„Sunt asa intr-un moment fara posibilitati.
R: Ce gatiti?
Din fericire sunt in categoria persoanelor care nu isi prmit. Adica cu strictul necesar. O sa fie putina traditie.
R: Carne de miel cumparati?
Da. 03.21
Miel, sarmale, salata beuf, bors.
R: Ati cumparat mileul deja?
Nu. Acum merg chiar sa-l cumpar.
R: 50 de lei pe kilogram.
Ei, nu luam unul intreg luam pe jumatate. “
Preturile la alimente au crescut, iar comerciantii spun ca le-au scazut vanzarile.
„ Urda la 40 de lei, branza, branza de burduh, oua de gasca la 5 lei.
R: Merg vanzarile in acest an?
Nu, foarte prost (BEEP) fata de anul tercut.“
Mulți aleg să cumpere doar jumătate de miel, pentru că prețurile sunt destul de mari.
„ R: Ce preturi aveti anul acesta?
Depinde. 50, 55, 49, 45 lei pe kilogram. Negociem si noi in functie de cerinte si de cantitate.
R: Au inceput sa mearga vanzarile saptamana aceasta?
Au inceput. Mai slabut acum la catolici dar de saptamana aceasta o sa inceapa la Pastele ortodox. „
Vinerea Mare marchează pregătirea pentru sărbătoarea Paștelui, iar ieșenii echilibrează tradiția cu realitățile economice. Chiar și în condiții financiare dificile, masa de Paște rămâne un simbol al credinței și al familiei, iar gesturile de dăruire dau sărbătorii un sens aparte.
About The Author
