CCR a stabilit că legea privind plata pensiilor private este neconstituțională
Curtea Constituțională a României a decis că legea privind plata pensiilor private este neconstituțională, o hotărâre care schimbă complet direcția în care se îndrepta reforma pensiilor din Pilonul II și III. Legea, adoptată anterior de Parlament, stabilea că participanții la fondurile de pensii private puteau retrage la pensionare doar 30% din suma acumulată într-o singură tranșă, în timp ce restul urma să fie plătit eșalonat pe opt ani. Existau câteva excepții: persoanele diagnosticate cu cancer puteau primi întreaga sumă imediat, iar cei care aveau un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale primeau automat banii integral.
Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul, susținând că banii din Pilonul II și III sunt proprietatea privată a participanților, iar statul nu poate limita modul în care aceștia sunt retrași. Magistrații au mai atras atenția că legea introducea restricții nejustificate, precum plafonarea pensiei lunare la nivelul indemnizației sociale și transferul banilor către noi „fonduri de plată”, o structură despre care ÎCCJ a spus că introduce riscuri suplimentare, comisioane neclar definite și un potențial pericol pentru stabilitatea economiilor acumulate. În sesizare s-a subliniat și faptul că modificările afectau grav securitatea juridică a românilor care au contribuit ani la rând în baza unor reguli care acum erau schimbate abrupt.
Și AUR a atacat legea, acuzând că mecanismele propuse ar dezavantaja participanții și ar favoriza administratorii de fonduri, prin menținerea sumelor în gestiune pentru o perioadă mai lungă și încasarea de comisioane suplimentare. Forma finală a legii a fost astfel contestată din două direcții — atât juridic, cât și politic.
CCR a constatat că actul normativ nu respectă cerințele de claritate, predictibilitate și proporționalitate. Curtea a subliniat că o lege care afectează dreptul de proprietate trebuie să fie formulată astfel încât cetățenii să îi poată anticipa efectele, lucru care nu se întâmpla în cazul de față. În plus, CCR a considerat că mecanismele de plată și sancțiunile asociate nu erau justificate în raport cu obiectivele declarate ale legii, generând un dezechilibru evident între interesele statului și cele ale titularilor fondurilor.
Legea se întoarce acum în Parlament pentru reexaminare. Legislatorii vor trebui să regândească schema de plată astfel încât să respecte drepturile participanților și să păstreze în același timp stabilitatea sistemului de pensii private. Până la adoptarea unei noi forme, românii rămân în incertitudine cu privire la modul în care își vor putea retrage economiile acumulate.