Cătălin Drulă, despre licitațiile de lucrări pe PNRR: 7,6 miliarde euro, numai 3,4 sunt contractate pentru execuție

catalin drula1

Situația proiectelor de infrastructură prinse în PNRR este dezastruoasă, a spus luni Cătălin Drulă, fost ministru USR al Transporturilor: „3,4% sunt lucrări contractate pentru execuție din 7,6 miliarde euro, suma totală disponibilă pentru autostrăzi, căi ferate, metrou. Iar aceste 3,4% erau deja contractate când eu eram încă la minister”, a declarat Drulă la prezentarea Raportului „MonitorPNRR” cu analiza obiectivelor pe trimestrul I 2022.

Acesta a adăugat că „pentru o sumă de 4,2 miliarde euro nici măcar nu sunt lansate licitațiile”.

„Sunt întârzieri enorme pentru autostrăzi, pentru magistrala de metrou M4, și pentru căi ferate. Iar cireașa de pe tort, tronsonul Lugoj-Deva, veriga lipsă între rețeaua României de autostrăzi și restul Europei a fost anulată licitația pentru că Ministerul Transporturilor nu a răspuns clarificărilor”,

Detalii despre jaloanele și țintele din domeniul transporturilor, din Raportul „MonitorPNRR”:

„Jalonul 72: Semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea, reabilitarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Termen de finalizare: T4 2022. În lista următoare de proiecte intră majoritatea lucrărilor din sectorul feroviar:

  • modernizarea magistralelor de cale ferată Arad-Timișoara-Caransebeș (licitație lansată, oferte depuse) și Cluj-Oradea (licitație lansată, ofertele se depun la final de aprilie). După evaluarea ofertelor (4-6 luni), se anunță câștigătorii, după care se pot depune contestații. Dacă acest proces nu merge ceas, ieșim din calendar. Și acum nu merge.
  • electrificarea liniilor ferate Constanța-Mangalia (contract de proiectare în derulare, semnat în ianuarie 2022, termen 9 luni; abia apoi urmează licitația pentru lucrări) și Videle-Giurgiu (contract de proiectare în derulare, semnat în martie 2022, termen 9 luni; abia apoi urmează licitația pentru lucrări)
  • reînnoirile București-Pitești și Reșița-Voiteni (nu sunt lansate licitațiile)
    intervenții ”quick wins” de eliminare a restricțiilor de viteză pe o serie de magistrale feroviare (București-Craiova, Arad-Oradea, Sibiu-Copșa Mică, Oradea-Satu Mare-Halmeu, Apahida-Satu Mare etc): nu sunt lansate licitațiile

Jalonul 86: Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări pe zona de metrouri. Termen de finalizare: T4 2022.

  • M4 București sectorul Gara de Nord-Filaret: studiul de fezabilitate este în derulare din 2017, se mișcă foarte greu, în special pe partea de obținere avize (PUZ de la Primăria București, o procedură greoaie în care s-au întâlnit două autorități publice – PMB și Metrorex – vestite pentru lentoare și competență redusă în deblocarea marilor proiecte); în condițiile în care nu se vede luminița de la capătul studiului de fezabilitate și ținând cont de experiența Metrorex în derularea procedurilor de licitație pentru marile magistrale de metrou (recent au contractat M6 până la Băneasa, licitația a durat aproape 3 ani), șansele de a avea vreun contract de lucrări semnat în acest an sunt mici, fără o presiune permanentă de la minister.
  • M1 Cluj Napoca sectorul Sf. Maria – Europa Unită (Mănăștur – Sopor): primăria Cluj a finalizat studiul de fezabilitate și a lansat licitația de lucrări la mijlocul lui martie (pentru întreaga magistrală de metrou, nu doar pentru sectorul finanțat prin PNRR); chiar și așa, șansele de a avea un contract de lucrări semnat până la finalul anului 2022 sunt mici spre medii, ținând cont de lipsa de experiență a primăriei Cluj în gestionarea marilor proiecte de infrastructură (licitația e evaluată la 1,3 miliarde de euro, cea mai mare din România de până acum pentru proiecte de infrastructură de transport)

Jalonul 79: Mandate de 4 ani CA pe OUG 109/2011 la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Termen de finalizare: T2 2022. Procedura pe OUG 109 pentru selectarea administratorilor e una de durată.

  • Sorin Grindeanu are termen până la finele acestui an să numească manageri profesioniști, selectați competitiv conform legii în vigoare, și să le facă un cadru de performanță: mandate de guvernanță și indicatori de performanță. Deocamdată, a pierdut câteva luni în negocieri cu OECD ca să îl învețe OECD să facă asta. Prezumția este că Grindeanu vrea musai să numească profesioniști și nu politruci la companiile de stat, dar nu știe cum.”

Sursa: Raportul „MonitorPNRR”