Cand se va opri jaful din padurile Bucovinei?

padure 5

Cu lacrimi in ochi, tanti Maria, o batrana de 79 ani originara din zona Maliniului, ne povesteste ca, padurea in care a copilarit si se juca impreuna cu vecinii a disparut. A ramas un deal gol, plin de cioate, pe unde mai pasc vacile.

Povestea incepe in 1991 cand romanul de rand, sub zodia democratiei, a considerat ca are libertatea de a taia padurea in voie. Naţionalizarea socialistă a afectat toate suprafeţele forestiere, timp de patru decenii nemaiexistand, practic, padure privată. Procesul de restituire a padurilor a început în anul 1991 prin Legea fondului funciar, prin care s-au reconstituit padurile proprietarilor persoane fizice până la limita de un hectar. S-au restituit astfel, 359.000 de hectare de pădure, unui număr de aproximativ 600.000 de proprietari.

„Ne-am trezit cu un om, care s-a dus la primarie si a spus ca este padurea lui. Nu stiu cum a facut si ce acte a aratat dar a intrat in posesia padurii si ne-a amenintat ca daca mai intram in padurea lui, ne rupe picioarele. Noi mai mergeam la cules bureti sau lemne uscate pentru foc. Era frumos, cum intram in padure vreo 300 metri dadeam de doua poienite pline cu flori. Mancam alune de padure, era plin de veverite, de ierburi tamaduitoare. Barbatul asta care a devenit proprietar s-a apucat de taiat si de vandut lemnele. Acum in loc de brazi ne uitam la un deal de cioate”, ne spune tanti Maria.

In urma cu 200 ani, suprafata padurilor din Bucovina era de 476.000 hectare. Ca urmare a extinderii terenurilor agricole, in decursul  timpului,  aceasta suprafata a suferit diferite modificari, astfel ca la o revizuire din anul 1898 s-a ajuns la 447.500 ha. Potrivit Institutului National de Statistica, in anul 2015, judetul Suceava avea cel mai mare fond forestier din tara cu 437.000 hectare, urmat de Caras Severin cu 420.000 hectare.

Din datele INS reiesea ca statul are suprafeţe tot mai mici de păduri, în timp ce proprietarii particulari – tot mai mari. Directia Silvica a judetului Suceava sustine pe site-ul propriu ca suprafata totala a fondului forestier este de 341.851 hectare din care 272.952 hectare sunt in proprietatea statului, 30.981 hectare sunt in proprietatea publica a unitatilor teritoriale administrative iar 37.000 hectare sunt proprietate privata a persoanelor fizice si juridice. Cu alte cuvinte, Suceava pierde constant zeci de hectare de padure una dintre cauze fiind aplicarea legilor fondului funciar. 

Domnul Geamanaru iese la poarta sa vada cine mai trece pe drum. A stat cateva zile in casa, ca a fost ger si nu a iesit decat sa dea de mancare animalelor. Il abordam pentru a ne spune varianta lui despre disparitia padurilor din judetul Suceava: „Pai pe aici, la noi, trec camioanele incarcate cu lemne la foc automat. Mi-au crapat si peretii casei de cat de incarcate sunt. Ii mai vad pe cei de la ‚militie’ (n.r Politia Romana) ca ii mai opresc pe soferi sa-i verifice la acte. Dar, degeaba, ii confisca marfa unuia dar trec altii 20. Aici este mafie puternica, toti sunt mana in mana. Pai mai baiete, tu crezi ca padurarul nu trebuie sa manance sau ala de la Consiliu de la Suceava? Stiu eu oameni care nu aveau o bucata de mamaliga pe timpul lui Ceausescu si acum au gatere, vile bengoase, cabane cu piscine si masini din alea puternice”, ne spune batranul.

O banala cautare pe Google Earth ne prezinta dimensiunea dezastrului. In mijlocul unor suprafete mari de padure apar adevarate „gauri”, care privite de sus seamana cu poienitele de flori povestite de tanti Maria. Doar ca, ele sunt de fapt hectare intregi de paduri puse la pamant de drujbe. Cand vorbim cu specialistii din domeniu acestia ne spun ca este posibil sa fi fost o furtuna puternica care a dus la interventia controlata a omului pentru a nu se imbolnavi padurea.

Astfel de „calamitati naturale” si de goluri pe harta, ne apar in aproape fiecare ocol silvic pastorit de Directia Silvica. Si are in subordine nu mai putin de 24 unitati administrative. Pe site-ul Romsilva, in dreptul declaratiilor de avere observam ca angajatii ocoloalelor silvice o duc bine. Case de sute de metri patrati, locuinte de vacanta, terenuri intravilane sau agricole, apartamente la copii, conturi in lei si euro. Silvicultura a devenit o afacere de familie daca analizam putin cate cupluri sot – sotie lucreaza in sistem.

In ultimii ani, activistii de mediu din judetul Suceava au vorbit despre o adevarata mafie a lemnului, protejata de politicieni si autoritati. In ultima postare inainte de accidentul de masina a lui Daniel Bodnar, activistul i-a acuzat pe cei de la Directia Silvica Suceava. „Mereu ați găsit scuze. Vă spun de ce am fost astăzi în teren: se transportă mult lemn ilegal și în acte totul e legal. Se transportă fără acte din pădure până în depozite pentru că distanța este foarte scurtă! Se subevaluează lemnul din parcelă, cioate scoase și tocate, drumuri neautorizate prin pădure, arboret culcat la pământ și totuși voi considerați aceste lucruri ca fiind legale. Verificați și la Garda Forestieră și veți vedea sesizări din această zonă și nu numai cu agenți sau pădurari care transportă bușteni fără acte. Voi ar trebui să fiți de bună credință și să ne ajutați, nu să plătiți articole de presă pentru a ne critica mereu! Am sesizat chiar săptămâna trecută Garda Forestieră despre 2 transporturi ilegale făcute de un pădurar celebru. Ieri, același pădurar a mai făcut 2 transporturi cu un aviz. Am făcut sesizare urgentă, am arătat unde a transportat lemnul, am dat locația și totuși nimeni nu a fost în control. Asta trebuie să vă dea de gandit”, a scris Daniel Bodnar pe data de 17 ianuarie 2021.

Jurnalistii de la Recorder, intr-o ancheta derulata in 2019 prin padurile Bucovinei sustineau ca “am descoperit un sistem de complicități și interese în care e implicată toată lumea: silvicultori ai statului care pun umărul la prăduirea pădurii pe care ar trebui să o păzească, politicieni locali care fac afaceri cu lemn tăiat ilegal și se bucură de protecție de la centru, șefi de ocoale conectați politic. Și tot în Bucovina am găsit suficiente indicii că drumurile forestiere pe care circulă camioane cu lemn tăiat ilegal duc direct în birourile instituțiilor din București. Aici au fost create portițe legislative pentru ca hoții să poată fura cu acte în regulă. Aici au fost numiți politruci în instituții silvice cheie, pentru a închide ochii la jaful din păduri”.

In Moldovita, jurnalistii l-au cunoscut pe Tiberiu Bosutar, un activist de mediu care monitorizase in 3 ani aproape 8000 transporturi de material lemnos.

„La fiecare transport care trecea pe lângă mine, verificam numărul maşinii şi aplicaţia inspectorul pădurii. În perioada octombrie-decembrie 2016, doar din Moldoviţa au ieşit peste 100 camioane de lemn lunar, cu câte 40-50 de metri cubi fiecare, transporturi care nu apăreau să aibă emis vreun document pentru lemn. Am mers cu toate aceste date la autorităţi. Nimeni nu le credea şi nu le lua în seamă. Un anume ofiţer de la DGA, mai exact domnul Mihai Martin, mi-a zis că, dacă vreau să dovedesc ceva, trebuie să filmez“, povesteşte Boşutar.

Intre timp, ofiterul anticoruptie pomenit de Bosutar a fost arestat preventiv fiind acuzat ca le oferea protectie politistilor spagari de la Serviciul de Permise si Inmatriculari Suceava. Cu lacrimi de sange in ochi dupa ce a fost atacat in Malini de taietorii ilegali de lemne, Daniel Bodnar spunea ca „Mafia lemnului conduce Bucovina. Am cerut ajutor de la Guvern, de la ministere, toți mănâncă din banii ăștia, toți sug din această resursă, din pădurea României. Totul se taie și se duce la firmele austriece nenorocite care poluează și distrug totul. Pleacă milioane de metri cubi de lemn…Domnule Costel Alexe, acuma ești bine mersi șef la CJ Iași, câte sesizări ți-am făcut? Câte mesaje? Ne-ați blocat încontinuu. Tot ce am făcut a fost în zadar. Criminalilor! Voi sunteți asasinii României!”

In momentul in care a devenit Ministrul Mediului Apelor si Padurilor, Costel Alexe spunea ca anual se taie ilegal 20 milioane de metri cubi. Declaratia a provocat stupoare in randul opiniei publice, in noiembrie 2019.

In luna februarie a anului trecut, cu o luna inainte de debutul oficial al pandemiei in Romania, Comisia Europeană lansase un avertisment dur României pentru tăierile ilegale de păduri și a dat autorităților de la București un termen de o lună pentru a lua măsuri de remediere a deficiențelor – primul pas în procedura de infringement.

In plina stare de urgenta, camioanele cu lemne din Bucovina si alte zone ale tarii se plimbau in voie pe strazi, in timp ce oamenii erau inchise in case. Costel Alexe isi schimba discursul si anunta ca in Romania nu se taie ilegal si nu se exploateaza irational. Romeo Dunca, cel care avea sa devina peste cateva luni presedinte al CJ Caras Severin il critica dur pe Alexe.

Domnule ministru! Cred că sunteți într-o mare eroare dacă dumneavoastră considerați că ce se întâmplă azi e ok și legal. Sau legal și ok. Timp de decenii, sub presiunea politică, legile silvice s-au upgradat și mai ales s-au interpretat în așa fel încât codrul în permanență să iasă în pagubă. Iar statul român de asemenea. Nu confundați interesul acestui stat cu interesele unui grup organizat mafiot reprezentat de anumiți membri Romsilva împreună cu parte din profitorii angajați aici! Cel mai important lucru pentru economia țării ar fi schimbarea de politică față de pădure. În loc a o vandaliza, ar trebui folosită turistic. Pensiunile din locurile frumoase ale țării ar aduce înzecit mai mult la buget decât lemnul tăiat. (…) Poate că sunt campanii de vești false pe internet, dar ce am văzut eu în ultimi 12 ani de când am contorizat mii de ore de zbor cu elicopterul nu e de glumă, domnule ministru. Dacă ați fost propus de domnul Flutur pentru acest post nu e bine pentru că poate fi un conflict de interese. Sau dacă aveți consilieri persoane aflate la conducerea ocoalelor silvice cu probleme în trecut pot înțelege că nu sunteți bine sfătuit și putem găsi o echipă pricepută și iubitoare de țară care să vă ajute. Sau dacă știți ce e de făcut, dar nu vă puteți manifesta, lăsați pe altul mai curajos pentru ca altfel contribuiți la compromiterea acestui partid, care și el are păcatele lui trecute”, spunea Romeo Dunca.

La ceva timp distanta, Gheorghe Flutur, presedintele CJ Suceava sustinea la Radio As ca padurile din judetul Suceava sunt defrisate de catre oamenii care taie copacii pentru a-i pune pe foc, cu scopul de a-si incalzi locuintele. Despre Flutur, presa vremii si activistii sustin ca detine fraiele acestui sistem.

Potrivit hărților interactive publicate de Global Forest Watch, Suceava este judeţul care a pierdut cea mai mare suprafaţă de pădure în perioada 2001-2016, şi anume 46.300 de hectare. Media pe ţară, în aceeaşi perioadă, este de 7.100 hectare. Pădurile cele mai afectate se află în aria administrativă a comunelor Cârlibaba, Poiana Stampei, Broșteni, Dorna Candrenilor și Moldovița.

Cei de la Greenpeace sustineau ca Suceava nu mai are cea mai mare suprafata impadurita din tara, Caras Severin luandu-i locul. In judetul Suceava activeaza 1200 agenti economici in domeniul forestier 520 de operatori economici care operează în sectorul de exploatare forestieră şi cca. 700 de operatori economici care prelucrează primar lemnul.

„Acestia oameni nu au suflet. Acesti codri i-am mostenit de la bunicii si strabunicii nostri. Sunt averea noastra. Cum sa te gandesti ca tai copaci in nestire, vinzi lemnul in Austria, faci bani si-mi va fi bine azi? Dar maine, ce vei face? Ai copii? Unde vor creste, pe pamant sterp? Asa ceva nu s-a intamplat vreodata, nici in cartile pe care invatam cand eram mica nu am citit. Rusine si inchisoare banditilor”, incheie tanti Maria.

Unui brad îi trebuie aproape 12 ani pentru a crește până la la doi metri. In Romania supravietuieste in jur de 120 de ani. Doar brazii de peste 30 de ani pot produce conuri. Din câteva zeci de mii de conuri, doar o mică parte nu sunt mâncate de păsări sau rozătoare. Din cele care scapă de animale, un număr infim ajung în pamant si doar una germineaza. După un an de germinare, din pămant iese un firicel abia observabil. El va supravietui daca nu e mâncat de animale, daca nu e rupt de vant, daca nu e distrus de vietuitoarele padurii. Doar unul din 20 de brazi va creste falnic.

In Austria, conurile de brad cazute pe pamant nu pot fi miscate, conform legii. Austriecii pun accent pe biodiversitate. In Romania, masacrarea padurilor reprezinta normalitate!