Camelia Gavrilă: Semnificaţii ale votului din data de 6 decembrie

Camelia Gavrila

Ultimele decizii la PSD Iași

Alegerile parlamentare 2020 au reliefat mai multe aspecte importante şi subtilităţi ale politicii la nivel naţional: incapacitatea partidelor politice de a prezenta platforme credibile care să răspundă intereselor şi aspiraţiilor cetăţenilor, slaba motivare pentru exercitarea dreptul de vot, rezultate care impun alianţe şi concesii implicite pentru actul guvernării.

Contextul pandemic, dublat de închiderea şcolilor, a pieţelor publice, a locaţiilor din sistemul HORECA, măsuri sociale necesare, insuficient adaptate, generând nemulţumire şi un stres social major, toate acestea au condus la repoziţionări ale opţiunilor politice, schimbarea semnificativă a previziunilor din sondaje, sancţionarea simbolică prin vot a clasei politice, fie prin absenteism, fie prin votul exprimat.

Se adaugă şi surpriza unor dispariţii de partide din configuraţia viitorului Parlament sau intrarea neaşteptată a unor partide noi (Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor), cu rezultate interesante.Pe fondul fragmentării spectrului politic, confuzia electorală a fost mult mai accentuată, tensiunile s-au acutizat, după cum multe nemulţumiri au lucrat subteran, într-o „spirală a tăcerii”. Acest lucru s-a văzut prin cea mai slabă prezenţă la vot din 1989 până în prezent.

Un Parlament ales de doar 31,84% dintre cetăţenii cu drept de vot nu va reprezenta reflectarea adecvată a societăţii şi existenţa unei legitimităţi morale depline. Mai mult decât atât, pentru ieşeni este nefavorabil faptul că judeţul nostru are una dintre cele mai slabe prezenţe de la nivel naţional: 26,78% de votanţi. Și explicaţiile sunt multiple: nu doar actualul context pandemic a influenţat decisiv prezenţa la vot, ci şi lipsa de credibilitate a formaţiunilor politice, dezamăgirile, proiectele amânate, crizele din interiorul unor filiale judeţene etc.

Tabloul politic de duminică seara poate fi succint caracterizat astfel:partidele mici au reuşit foarte greu să realizeze pragul electoral şi, prin urmare, asistăm la eliminarea unor formaţiuni politice din Parlament;un nou partid cu discurs naţionalist apare pe scena politică parlamentară, ca o contrapondere pentru tendinţele de globalizare, de ignorare parţială a aspectelor şi temelor naţionale sensibile;deşi cu un scor mai mic, observăm că un partid de dreapta, PNL, îşi asumă un tip de victorie, într-o primă instanţă, şi încearcă să fie nucleul unei alianţe de centru-dreapta;un trend de creştere important este oferit de Partidul Social Democrat, dar încă insuficient pentru a genera perspectiva certă a unei guvernări viitoare.

Un aspect discutabil, întâlnit rareori în contextul democraţiilor consolidate este reprezentat de încălcarea unor principii constituţionale de către preşedintele României, prin implicarea sa constantă şi influenţarea procesului electoral în campania parlamentară, dar şi în cea locală. În acest sens, ca urmare a misiunii OSCE (Organization for Security and Co-operation in Europe) de a monitoriza atent contextul alegerilor parlamentare, aceasta a adus critici severe la adresa implicării în campanie a preşedintelui Klaus Iohannis. Reprezentanţii organizaţiei au considerat nepotrivită această atitudine, fiind de părere că reprezintă „o încălcare a standardelor internaţionale şi a angajamantelor pe care ţările membre OSCE şi le-au luat, pentru a nu amesteca funcţiile şi instituţiile statului în lupta politică.” Mai mult, preşedintele s-a exprimat direct în favoarea unei majorităţi parlamentare de centru-dreapta, chiar dacă partidul politic câştigător este de centru-stânga.

În continuare, demisia premierului Orban sugerează tensiunile mocnite din interiorul partidelor, nemulţumiri liberale şi prezidenţiale faţă de rezultatul obţinut, dar şi alte repoziţionări pentru o nouă alianţă şi un nou guvern.Cu o majoritate parlamentară fragilă şi ţinând cont de situaţia epidemiologică actuală, viitoarea guvernare va reprezenta o adevărată provocare politică, socială şi economică.

Deşi procentele electorale identifică social democraţia drept câştigătoare, observăm că realizarea unei majorităţi de centru stânga este un deziderat greu de atins. Experienţele recente ne arată că o guvernare solitară nu ar reprezenta un aspect util pentru România, prin riscul unor derapaje ale puterii, de aceea alianţele sunt necesare, iar conturarea acestora trebuie să fie într-un mod corect, onest şi transparent, pe bază de programe eficiente şi afinităţi ideologice. Dependenţa celor două partide mari de diferite partide satelit reprezintă premisele unui parteneriat de guvernare, printr-o posibilă coaliţie formată din două sau trei formaţiuni politice, cu garanţia echilibrului intern, fără prea multe riscuri de excese autoritare în exercitarea puterii.Dincolo de retorica politică şi de analizele procentelor electorale, Partidul Social Democrat este adevăratul câştigător al alegerilor parlamentare, pe fondul unei slabe guvernări liberale, al unei succesiuni de strategii şi măsuri neagreate de populaţie.

Cu toate acestea, social democraţii au nevoie în continuare de o reformă internă autentică, de orientarea acestor mandate legislative obţinute spre proiecte de ţară relevante, consistente, spre strategii concrete, în sprijinul cetăţenilor. Într-o logică politică de context, prin asumarea unui rol de partid principal de opoziţie, PSD poate avea un traseu ascendent, reconfigurând energiile politice în vederea reuşitelor electorale vizate în anul 2024.Tensiunile şi frământările politice ale acestui an agitat şi dificil ne învaţă o nouă lecţie de sociologie politică despre evoluţiile imprevizibile din contextul politic şi social, pentru că nimic nu este imuabil şi perfect predictibil, opiniile, dar şi răbdarea sau toleranţa cetăţenilor pot fi grav provocate prin decizii neinspirate, prin neînţelegerea propriului popor care îşi are ideile sale, anumite mentalităţi şi obişnuinţe, credinţe profunde şi teme sensibile.În politică este nevoie de luciditate şi obiectivitate, de măsură şi echilibru, de regăsirea unor valori importante legate de solidaritate; sunt absolut obligatorii credinţele şi idealurile comune ale partenerilor, echipele competente, opţiunea pentru profesionişti şi valori pentru că, în fond, scopul politicii este acela de a susţine evoluţia şi prosperitatea ţării, de a accelera procesul modernizării şi al consolidării României în spaţiul european, într-o armonie şi dialectică profundă dintre concepte şi atitudini de tipul naţional şi european/internaţional, între interesele ţării şi interesele comunităţii europene.