Bustul lui Octavian Goga a dispărut din Copoul Iașului, iar procesul a rămas fără obiect. Povestea unui monument controversat și a unei dispute care nu s-a încheiat
Procesul deschis împotriva Primăriei Iași și Consiliului Local în cazul bustului lui Octavian Goga din Copou s-a încheiat, în primă instanță, fără ca judecătorii să mai fie nevoiți să tranșeze problema care a declanșat litigiul. Motivul este unul cât se poate de concret: monumentul contestat nu mai există în locul în care fusese amplasat. Bustul a fost ridicat la sfârșitul lunii martie și transportat într-un spațiu al Ateneului Național din Iași, în timp ce procesul se afla pe rol. În spatele unei dispute aparent locale se află însă o problemă mult mai complicată: cum trebuie tratată în spațiul public memoria unei personalități importante a literaturii române care, în același timp, a avut o carieră politică marcată de antisemitism și de participarea la conducerea unei formațiuni de extremă dreapta.
Cine trece astăzi prin Copou prin locul în care se afla bustul lui Octavian Goga nu mai găsește monumentul inaugurat în urmă cu cinci ani. Îndepărtarea sa nu a fost însă un simplu episod administrativ, ci punctul culminant al unei controverse care a ajuns în instanță și care a fost alimentată de modificarea legislației privind monumentele dedicate unor persoane asociate conducerii organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Cazul a pornit de la o solicitare adresată autorităților ieșene de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad. Organizația a cerut Primăriei Iași și Consiliului Local îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din spațiul public, invocând atât activitatea politică a fostului premier, cât și legislația intrată în vigoare la sfârșitul anului 2025.
Cum răspunsul autorităților locale nu a rezolvat disputa, cazul a ajuns la Tribunalul Arad. Procesul a fost înregistrat în martie 2026, la Secția de contencios administrativ și fiscal.
Numai că, în timp ce dosarul își urma cursul, la Iași se întâmpla ceva care avea să schimbe practic obiectul litigiului.
Bustul a fost ridicat în timpul procesului
La 28 martie 2026, angajați ai Ateneului Național din Iași, instituție aflată în subordinea municipalității, au ridicat bustul din Copou. Informația privind data îndepărtării monumentului apare inclusiv într-o interpelare prezentată ulterior în Senatul României și a fost confirmată în relatările publice despre caz.
Monumentul nu a fost distrus. Potrivit informațiilor făcute publice ulterior, acesta a fost transportat într-o hală a Ateneului Național din Iași.
Mutarea într-un muzeu nu este un detaliu lipsit de importanță. Dimpotrivă, este relevantă chiar din perspectiva legii aflate în centrul controversei, deoarece textul legal face în mod expres o excepție pentru muzee.
Astfel, monumentul nu a dispărut în sens propriu. A dispărut din spațiul public al Copoului, dar a rămas în custodia unei instituții a municipalității.
Iar această schimbare a situației de fapt a avut consecințe directe asupra procesului.
De ce procesul a rămas fără obiect
Acțiunea formulată de asociația din Arad viza reacția autorităților ieșene în raport cu solicitarea privind monumentul. Între timp însă, bustul pe care organizația îl voia îndepărtat din spațiul public fusese deja ridicat.
Tribunalul Arad a ajuns astfel să constate că acțiunea a rămas fără obiect.
Este o nuanță juridică importantă, pentru că soluția nu trebuie confundată cu o hotărâre prin care instanța ar fi stabilit, pe fond, că amplasarea bustului era legală sau ilegală. Cu alte cuvinte, judecătorii nu au tranșat prin această soluție întreaga controversă privind dreptul municipalității de a păstra monumentul lui Octavian Goga în Copou. Situația care generase acțiunea în justiție se modificase între timp: monumentul fusese scos din acel spațiu.
Primăria Iași și Consiliul Local au fost obligate la plata sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs.
Povestea bustului începe în 2021
Monumentul lui Octavian Goga fusese amplasat în Copou în anul 2021. Încă de atunci, inițiativa a provocat controverse tocmai din cauza dublei identități istorice a personajului reprezentat. Pe de o parte se află Octavian Goga, poetul studiat în istoria literaturii române, membru al Academiei Române și personalitate importantă a mișcării naționale a românilor transilvăneni, pe de altă parte se află Octavian Goga, omul politic al anilor ’30, liderul unei formațiuni de extremă dreapta și prim-ministrul unui guvern care a adoptat politici antisemite.
Tocmai această suprapunere între poet și politician se află în centrul controversei.
La momentul amplasării bustului, primarul Mihai Chirica susținea că Goga ar trebui privit prin prisma contribuției sale culturale, nu prin cea a activității politice. Ulterior, pe soclul monumentului a fost amplasată o plăcuță prin care era contextualizată activitatea sa politică. Plăcuța a dispărut la rândul ei ulterior. (IASI)
Controversa avea însă să capete o dimensiune juridică nouă la sfârșitul anului 2025.
Ce s-a schimbat în lege
Legea nr. 241/2025 a modificat OUG nr. 31/2002, actul normativ referitor la interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și la promovarea cultului unor persoane responsabile de crime grave.
Modificarea este esențială pentru cazul de la Iași. În forma aflată în vigoare din 27 decembrie 2025, articolul 12 prevede că nu pot fi ridicate sau menținute în locuri publice, cu excepția muzeelor, statui, grupuri statuare sau plăci comemorative referitoare atât la persoanele vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, cât și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Extinderea expresă a textului la persoanele din conducerea unor asemenea organizații este una dintre modificările importante aduse legislației la sfârșitul lui 2025.
De aici a pornit și întrebarea juridică în cazul Goga: poate un bust care îl omagiază pe fostul premier să rămână într-un loc public, având în vedere activitatea sa politică din anii ’30?
Asociația din Arad a considerat că răspunsul este negativ și a cerut autorităților ieșene îndepărtarea monumentului.
De ce trecutul politic al lui Goga este esențial în această discuție
Reducerea controversei la formula „un poet acuzat că a avut opinii antisemite” ar minimaliza problema istorică. Octavian Goga nu a fost doar un scriitor care a exprimat, în anumite momente, opinii politice radicale. A fost unul dintre actorii importanți ai extremei drepte românești din anii ’30 și a ajuns până la conducerea Guvernului. În 1935, Partidul Național Agrar condus de Goga a fuzionat cu Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza, rezultând Partidul Național Creștin. Formațiunea a promovat un program naționalist radical și antisemit și a utilizat inclusiv zvastica drept simbol.
În urma alegerilor din decembrie 1937, partidul lui Goga și Cuza nu s-a clasat primul. Cu toate acestea, regele Carol al II-lea i-a încredințat lui Octavian Goga conducerea guvernului. Mandatul său de prim-ministru a fost scurt, de la sfârșitul lunii decembrie 1937 până în februarie 1938, dar a rămas în istorie prin măsurile antisemite adoptate în acea perioadă. De aceea, controversa actuală nu se bazează pur și simplu pe reevaluarea morală, după aproape un secol, a unor declarații făcute de poet. Ea privește activitatea concretă a unui lider politic și politicile promovate de guvernul pe care acesta l-a condus.
Guvernul Goga și revizuirea cetățeniei evreilor
Una dintre cele mai grave măsuri ale guvernării Goga a fost adoptarea, în ianuarie 1938, a decretului privind revizuirea cetățeniei evreilor. Prin această măsură, populația evreiască a fost obligată să dovedească din nou îndeplinirea condițiilor legale pentru deținerea cetățeniei române. Procesul a dus ulterior la pierderea cetățeniei pentru un număr foarte mare de evrei români.
Această dimensiune a biografiei lui Octavian Goga explică de ce dezbaterea actuală nu este una pur literară și nici una despre eliminarea operei sale din cultură. Este o dezbatere despre comemorare și omagiere în spațiul public.
Distincția a fost subliniată și de directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian. Într-un interviu acordat HotNews în august 2026, acesta a explicat că legislația nu împiedică studierea poetului Goga în școală și nici cercetarea operei sale; problema privește omagierea publică a politicianului asociat unei ideologii și unor politici antisemite.
Această diferență este importantă: un personaj poate continua să fie studiat, analizat și prezentat în muzee sau în lucrări istorice fără ca statul ori administrația locală să îl onoreze printr-un monument amplasat într-un spațiu public.
Există însă și o controversă privind modul în care bustul a fost ridicat
Povestea nu se termină cu disputa privind personalitatea lui Goga. Îndepărtarea fizică a monumentului a generat, la rândul ei, întrebări privind procedura urmată de autoritățile locale.
În aprilie, cazul a ajuns inclusiv în Senatul României, unde a fost ridicată problema existenței avizelor necesare pentru îndepărtarea unui monument de for public. În documentul parlamentar este menționată explicit ridicarea bustului la 28 martie de către angajați ai Ateneului Național Iași și este solicitat Ministerului Culturii să precizeze dacă Direcția Județeană pentru Cultură Iași sau ministerul au fost solicitate să emită un aviz pentru această operațiune. Prin urmare, cazul are două planuri juridice care nu trebuie confundate.
Primul privește posibilitatea menținerii în spațiul public a unui monument dedicat lui Octavian Goga în raport cu legislația privind persoanele din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Al doilea privește procedura administrativă prin care un monument deja amplasat și autorizat poate fi efectiv demontat sau relocat.
Sunt două probleme distincte, chiar dacă în dezbaterea publică ele au fost deseori amestecate.
Un monument poate fi scos din piață fără ca personajul să fie scos din istorie
Cazul Octavian Goga ridică, în cele din urmă, o problemă care depășește Iașul și chiar România: ce fac societățile contemporane cu monumentele dedicate unor personalități a căror moștenire culturală coexistă cu implicarea în ideologii sau politici pe care statul democratic le condamnă?
Există mai multe instrumente prin care asemenea trecuturi sunt gestionate: contextualizarea monumentelor, mutarea lor în muzee, explicații istorice suplimentare sau, acolo unde legea o impune, îndepărtarea din spațiul public.
Muzeul are, din această perspectivă, o funcție diferită de piață, parc sau bulevard. Într-un muzeu, obiectul nu este neapărat ridicat pentru a onora persoana reprezentată, ci poate deveni el însuși document istoric, însoțit de explicații despre epoca în care a fost realizat, despre personaj și despre controversele pe care acesta le provoacă. Chiar legislația românească actuală face această distincție, exceptând muzeele de la interdicția prevăzută pentru monumentele din locurile publice.
În cazul Goga, această diferență ar putea explica și destinația anunțată pentru bust după ridicarea sa din Copou.
Bustul a plecat din Copou, controversa a rămas
La cinci ani după inaugurare, monumentul lui Octavian Goga nu mai este în Copou. A fost ridicat pe 28 martie 2026 și transportat într-un spațiu al Ateneului Național Iași. Informațiile publice din primăvară indicau intenția ca el să ajungă ulterior într-un muzeu. (IASI)
About The Author
