Biserica îşi face propria justiţie. Cine vor fi „procurorii” care trebuie să prindă preoţii corupţi

Biserica Ortodoxă îşi înfiinţează propriul DNA. Echipe formate din jurişti şi economişti vor avea misiunea de a controla registrele bisericeşti şi de a da în vileag cazuri de deturnare de fonduri, dare sau luare de mită. Corpurile de control vor da raportul către mitropolii sau direct la Patriarhie. Măsura vine după ce mai mulţi prelaţi au fost implicaţi în scandaluri de corupţie.

Corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică. Sunt criteriile după care vor fi aleşi oamenii care trebuie să demaşte cazurile de corupţie din rândul clericilor. Potrivit Patriarhiei, echipele de control vor fi alcătuite din economişti şi jurişti. Acestea vor acţiona sub conducerea unui ierarh vicar al Bisericii care va raporta concluziile fie mitropolitului de care aparţine, fie direct patriarhului.

„Biserica, prin reprezentanții ei, trebuie să fie în societatea românească modelul real de onestitate morală”, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR. Şi regulamentul disciplinar al Bisericii Ortodoxe se schimbă. Vor fi incluse fapte care nu existau până acum, precum deturnarea sau obţinerea ilegală de fonduri, darea sau luarea de mită sau traficul de influenţă.

„Este o idee foarte bună, având în vedere că banii bisericii nu sunt gestionaţi de niciun for superior, ci doar de membrii bisericii”, spune o femeie. „Din punctul meu de vedere Biserica Ortodoxă Română este supusă unui asalt”, explică altcineva.

Întâmplător sau nu, măsura vine după ce Arhiepiscopul Tomisului a fost pus sub acuzare, luna trecută, pentru cumpărare de influență. Procurorii spun că ar fi fost de acord să ofere un comision de 20% unui preot care susţinea că poate obţine 800.000 de lei pentru Arhiepiscopie. „Asta e mană cerească, ce spuneţi dumneavoastră”, spune ÎPS Teodosie.

Avocaţii Înalt Preasfinţitului Teodosie susţin, însă, că acesta era doar amabil cu invitatul său şi nu a luat niciodată în considerare să-i ofere comisionul. Un alt caz răsunător l-a implicat pe vicarul Arhiepiscopiei Bucureştilor, Aurel Mihai. DNA a cercetat implicarea lui într-o reţea care ar fi urmărit atribuirea preferenţială a unor contracte de reabilitare a bisericilor din fonduri publice. Prelatul a fost demis. Ulterior, dosarul a fost clasat.

Bugetul pentru culte în 2023 a fost de 817,3 milioane de lei. Banii de la stat sunt pentru salarii şi renovarea sau conservarea lăcaşurilor de cult. Pe lângă banii de la buget, Biserica Ortodoxă realizează venituri prin organizaţii non-guvernamentale. În 2021, cele mai profitabile cinci astfel de organizaţii au raportat venituri de 413,8 milioane de lei. Bisericile pot avea şi activităţi economice, pentru care plătesc taxe. Primesc scutiri, însă, dacă reinvestesc banii în activităţi culturale, religioase sau educative. De asemenea, contribuţiile credincioşilor pentru servicii religioase sunt considerate donaţii şi nu se supun taxării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *