Băsescu: „Nu-i nicio reformă a administraţiei reducerea de personal. E enervant de naivă abordarea sau e o păcăleală”
Traian Băsescu a afirmat duminică, referindu-se la reforma administraţiei, că reducerea de personal nu reprezintă o reformă reală, ci doar o optimizare a cheltuielilor. El a subliniat că o veritabilă reformă înseamnă comasarea judeţelor şi regionalizarea, realizabile fără schimbarea Constituţiei.
”Nu-i nicio reformă a administraţiei, reducerea de personal. Asta e o optimizare de cheltuieli. Reforma administrativă înseamnă comasarea judeţelor, regionalizarea, şi regionalizare se poate face fără nicio modificare constituţională. Este suficient ca acea regiune formată din 4, 5, 6 judeţe să-i spui judeţ. Pentru că asta e unitatea administrativă din Constituţie judeţ. De asemenea, nu poţi să laşi la nesfârşit comunităţi care nu se pot autosustine. Trebuie comasate, în aşa fel încât să aibă venituri să plătească salariul primarului, salariul viceprimarului, salariul consilierilor, salariul contabilului a personalului primăriei. Deci asta ar însemna reformă. Restul e o poveste, reducere de personal”, a declarat Traian Băsescu, la TVR INFO.
El s-a referit şi la ”aşa-zisă reformă a aparatului central, reducem cei 10%”.
”În primul rând nu vor reduce. Mă întreb cum reducem 15% sau 10% în administraţia locală, în condiţiile în care o primărie a descentralizat serviciile sau a creat companii care unele s-au şi privatizat şi sunt în contract cu primăria, iar altele au ţinut serviciile în interiorul primăriei. Deci, una are 1000 de salariaţi pentru că are serviciile în interior, alta are 120 de salariaţi, pentru că a externalizat serviciile. Cum reduci 10% în condiţiile astea?”, a precizat Traian Băsescu.Fostul preşedinte a arătat că ”e enervant de naivă abordarea sau e o păcăleală”.
”E o reducere de personal care nici măcar nu se va aplica la toţi”, a menţionat Băsescu.
Reducerea de personal sau diminuarea fondului de salarii în administratie cu păstrarea actualelor structuri organizatorice la nvel cebtral si local nu înseamnă reformă, ci mai degrabă o cârpeală. De aceea,este nevoie de reorganizarea administrativ-teritorială a României. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite în timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost în stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece în prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie în sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
De aceea, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, care ar contribui la simplificarea procesului administrativ prin descentralizare dar si la o mai bună atragere a fondurilor europene.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune (NUTS- 2) decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată până la alegerile din 2028.