Bancnota de 20 de lei a fost pusă în circulație

bancnota-ecaterina-teodoroiu

Banca Naţională a României (BNR) pune în circulaţie, de la 1 decembrie 2021, o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei, fiind prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu.

Guvernatorul Mugur Isărscu a detaliat și care au fost motivele pentru emiterea acestei bancnote.

„Alegerea Ecateroinei Teodoroiu pentru bancnota de 20 de lei cu putere ciculatorie a avut la bază mai multe criterii. În primul rând, este prima femeie ofițer din Armata Română. În fel acesta omagiem și Armata Română și mai avem un prilej să mai aducem o dată în memoria noastră marele război de întregire. În al doilea rând, Ecaterina Teodoroiu întruchipează, prin destinul său exemplar, puterea și sacrificiul de care femeile au dat dovadă și continuă să dea dovadă în societatea noastră. Și, în sfârșit, a treia rundă de motive, am răspuns, interesului public care a găsit o largă susținere la nivelul societății românești în promovarea și consolidarea egalitîății de gen și a rolului majpor al personalitățile feminine în istoria și societatea românească”.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre și litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECIˮ, semnăturile guvernatorului și casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR și în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEIˮ, data punerii în circulație „1 decembrie 2021ˮ, valoarea nominală în cifre „20ˮ.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre și litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, sigla BNR poziționată în dreapta sus și stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILORˮ, seria și numărul tipărite cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime, în partea stângă pe verticală și cu cerneală roșie și caractere de înălțime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

Cine a fost Ecaterina Teodoroiu

Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Cătălina Vasile Toderoiu, pe numele ei, a fost prima femeie combatant din Armata Română. S-a născut pe 14 ianuarie 1894, în Vădeni. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe front. După ce toți cei patru frați ai săi au murit în lupte, a cerut să fie să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost rănită de mai multe ori în lupte și a fost decorată de Casa Regală pentru vitejie. A murit eroic în vara anului 1917 în bătălia de la Mărăşeşti, în momentul în care se afla în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Succes pentru inițiativa „Femei pe bancnote”

Inițiativa ca femeile să apară de asemenea pe bancnotele românești datează încă din anul 2012, când peste 7.000 de bucureşteni au semnat o petiţie care îşi propunea să desemneze prima personalitate feminină ce va apărea pe o bancnotă emisă de BNR.

Încă de atunci erau propuse pentru a apărea pe bancnotele românești 12 personalităţi feminine care au marcat istoria şi cultura din România: Regina Maria, Ana Aslan (medic), Ştefania Mărăcineanu (fizician), Sofia Ionescu (prima femeie neurochirurg din lume), Ana Ipătescu (rol important în Revoluţia de la 1848), Haricleea Hartulari-Darclee (soprană), Alexandrina Cantacuzino (lideră a mişcării feministe româneşti), Aurora Gruescu (prima femeie inginer silvicultor din lume), Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Cecilia Cuţescu-Storck (prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa), Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu (prima femeie doctor în drept din lume), Ecaterina Teodoroiu (eroină în Primul Război Mondial).

Ulterior, în 2018, jurnalista Janina Nectara a lansat o petiţie către guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu, care avea ca scop să avem pentru prima dată o femeie pe o bancnotă românească. Potrivit acesteia, „Femei pe Bancnote” este un demers de mândrie naţională, România având femei remarcabile, care au contribuit la realizarea României moderne şi cărora le datorăm o mare parte din progresul nostru.

„Prin petiţia creată, l-am invitat pe domnul Mugur Isărescu ca, în acest an istoric, să scrie chiar domnia sa istoria României şi să rămână în memoria colectivă drept primul Guvernator al Băncii Naţionale a României care dă ordin de emitere a unei bancnote cu efigie feminină sau, mai simplu, primul bărbat din istoria României care recunoaşte oficial meritele femeilor excepţionale”, declara atunci Janina Nectara.

„Aşteptăm răspunsul domnului Guvernator, care ne va arăta ori că România lui 2018 nu e încă pregătită să lase prejucăţile în trecut, ori că e gata să se alinieze valorilor viitorului, care sunt cele de egalitate de şansă şi de meritocraţie. Fie că sunt bărbaţi, fie că sunt femei, persoanele merituoase ale ţării, trebuie să fie recunoscute, pentru că succesul lor este succesul României. A refuza recunoaşterea succesului româncelor înseamnă a-i refuza României jumătate din meritele pe care le are”, scria atunci Janina Nectara.

economedia