Barajul Belci din Onesti va fi reabilitat cu fonduri europene. Proiectul semnat de Ministerul Mediului are o valoare de 37 milioane de euro si are in vedere imbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării nepermanente Cuceu din județul Sălaj, imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării nepermanente Rovinari din județul Gorj, reducerea riscului la inundații pe râul Tazlău prin reabilitarea barajului Belci ca acumulare nepermanentă, județul Bacău, imbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Sălard din județul Bihor si supraînălțarea digurilor din incinta Călieni-Nănești din județul Vrancea.
Barajul Belci a fost un baraj de pământ executat în perioada 1958-1962 pe râul Tazlău, pentru alimentarea cu apă a Centralei Termoelectrice Borzești. În 1991, barajul Belci a fost distrus de o viitură și nu a mai fost refăcut.
În noaptea de 28–29 iulie 1991, după o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28–29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime. Î
n numai 1½ oră, la stația hidrometrică Lucăcești, de la 30 km în amonte, s-au înregistrat precipitații de 95,6 l/m², iar la stația Livezi, de la 16 km în amonte, 148,8 l/m². Microhidrocentrala din aval era oprită datorită unei defecțiuni tehnice, motiv pentru care s-a întrerupt și alimentarea cu energie electrică a mecanismelor barajului.
Nivelul apei în lac a crescut foarte repede. Conform proiectului inițial, digul de pe malul drept fiind realizat la o cotă mai joasă decât coronamentul barajului, trebuia să cedeze în asemenea situații, permițând deversarea debitelor peste versantul drept. Supraînălțarea digului îm 1970-73 până la cota coronamentului barajului a împiedicat această supapă de siguranță să funcționeze și, în consecință, a determinat succesiunea de evenimente care au dus la ruperea barajului.
La ora 2:15 apa a ajuns la nivelul coronamentului și a început deversarea peste barajul de pământ. În jurul orei 4:50 s-a produs o creștere a debitelor în aval la cca 1.800 m³/sec, ceea ce denota prăbușirea digului. La ora 7:15 lacul era aproape gol, iar la 7:50 râul Tazlău curgea printr-un șenal format în depunerile aluvionare din lac și trecea în aval printr-o breșă formată în digul mal stâng al barajului de pământ.
Debitul maxim al viiturii de pe râul Tazlău din 28-29 iulie 1991 a fost de 3100 mc/s.
About The Author
