Autonomia Tinutului Secuiesc a fost adoptata tacit de Camera Deputatilor
Tinutul Secuiesc ar putea deveni regiune autonoma cu personalitate juridica in Romania, in urma unei initiative legislative adoptate tacit de Camera Deputatilor. Proiectul a fost inscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor in data de 9 martie dar ca urmare a depasirii termenului de 45 zile a fost adoptat. Si de aceasta data, proiectul a devenit motiv de disputa politica intre PNL si PSD. Senatul devine for decizional in cazul acestui proiect.
“Da, se întâmplă ca legi să treacă tacit, îndeobște în prima cameră sesizată. De data asta, legea cu Tinutul Secuiesc a trecut tacit pentru că, urmare inconștienței unui senator liberal infectat cu noul coronavirus, parlamentul a trebuit să fie închis. Astăzi la ora 14:00 este ședință a Senatului, cameră decizională, când toți parlamentarii PSD vor vota impotriva acestei legi antiromânești și anticonstituționale. Sperăm că după acest vot lucrurile sa reintre în normal iar PNL să guverneze, în frunte cu președintele său Iohannis, pentru români și nu pentru dezbinare și propriul interes”, a spus senatorul PSD, Lucian Romascanu.
Conform proiectului autoadministrarea Ţinutului Secuiesc şi Statutul său de autonomie pot fi desfiinţate numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc.
Consiliul de Autoadministrare se compune din consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct. Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei. Conform proiectului, Tinutul Secuiesc va avea si un presedinte care nu poate fi ales mai mult de doua mandate.
Teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
a) Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely), b) Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovâszna) c) Scaunul Sepsi (Sepsiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) d) Scaunul Ciuc (Csíkszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda) e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely) f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós) g) Scaunul Mureş (Marosszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely) h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (MiklósvárBardocszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)
