Artemis 2: Astronauții misiunii se pregătesc să încheie călătoria spațială printr-o reintrare în atmosfera terestră “ca o minge de foc”
Aflat la bordul capsulei Orion de la lansarea din Florida, săptămâna trecută, echipajul urmează să amerizeze, vineri seară, în largul coastelor Californiei de Sud, după ce a survolat satelitul natural al Terrei la începutul acestei săptămâni.
Cei 4 astronauți care se întorc spre Pământ după ce au trecut pe partea nevăzută a Lunii, în cadrul misiunii Artemis 2 a NASA, au vorbit despre emoțiile trăite în timpul acestui zbor fără precedent și despre pregătirea pentru reintrarea în atmosferă „ca o minge de foc”, în cadrul primei lor conferințe de presă susținute din spațiu, miercuri.
Aflat la bordul capsulei Orion de la lansarea din Florida, săptămâna trecută, echipajul urmează să amerizeze, vineri seară, în largul coastelor Californiei de Sud, după ce a survolat satelitul natural al Terrei la începutul acestei săptămâni.
Potrivit Reuters, astronauții au urmat o traiectorie care i-a purtat dincolo de partea întunecată a Lunii, devenind astfel oamenii care au zburat cel mai departe de Pământ din istorie.
În drumul lor spre casă, ei vor atinge viteze de până la 38.365 km/h în momentul intrării în atmosfera terestră, o fază cu risc ridicat a misiunii, care va pune la încercare scutul termic al capsulei Orion, supus unor forțe extreme generate de frecarea cu atmosfera.
„De fapt, mă gândesc la reintrare încă din 3 aprilie 2023, de când am fost desemnat pentru această misiune”, a spus pilotul misiunii Artemis 2, Victor Glover, întrebat cum se simte în legătură cu întoarcerea.
„Mai sunt atât de multe imagini, atât de multe povești și, Doamne, nici măcar nu am început să procesez tot ceea ce am trăit. Mai avem încă două zile, iar să treci prin atmosferă călărind o minge de foc este, de asemenea, ceva profund”, a adăugat el.
Victor Glover, împreună cu colegii săi de la NASA, Reid Wiseman și Christina Koch, precum și cu astronautul canadian Jeremy Hansen, reprezintă primul echipaj dintr-o serie de misiuni evaluate la miliarde de dolari în cadrul programului Artemis, care are ca obiectiv readucerea oamenilor pe suprafața Lunii până în 2028, înaintea Chinei, și stabilirea unei prezențe americane pe termen lung în următorul deceniu, inclusiv prin construirea unei baze lunare care ar putea servi, în viitor, misiunilor către Marte.
Christina Koch a comparat seria de misiuni cu o ștafetă și le-a spus jurnaliștilor: „De fapt, avem chiar și bastoane de ștafetă pe care le-am cumpărat pentru a simboliza, fizic, acest lucru.”
„Plănuim să le predăm următorului echipaj și tot ceea ce facem este gândit și pentru ei”, a mai spus ea.
Următoarea misiune, Artemis 3, va include un test de andocare pe orbită joasă a Pământului între capsula Orion și vehiculele lunare cu care NASA intenționează să trimită astronauți pe Lună în etapele următoare ale programului.
Artemis 4, plănuită pentru anul 2028, ar urma să fie prima aselenizare cu echipaj uman din cadrul programului și prima de la Apollo 17, în 1972.
O misiune istorică, urmărită în timp real de oamenii de știință
Pe Pământ, zeci de oameni de știință specializați în studiul Lunii au fost mobilizați săptămâna aceasta în încăperi aflate lângă centrul de control al misiunii NASA din Houston, luând notițe și analizând în timp real sau din înregistrări comunicațiile echipajului Artemis 2 aflat la bordul capsulei Orion.
Echipajul urmează să revină pe Pământ vineri, în jurul orei 20:00 ET (00:00 GMT sâmbătă), printr-o amerizare în largul coastelor orașului San Diego, California, încheind astfel o misiune de aproape 10 zile.
Luni, cei 4 astronauți au atins o distanță record față de Pământ, de aproximativ 405.500 km, depășind cu aproape 4.000 de mile recordul stabilit de echipajul Apollo 13 și menținut timp de 56 de ani.
Reid Wiseman, comandantul misiunii Artemis 2, le-a declarat jurnaliștilor că fiecare membru al echipajului a avut în timpul misiunii două conversații „foarte scurte” cu familia.
„Să-i auzi pe colegii tăi de echipaj râzând, plângând, oftând și ascultându-și cu drag familiile de la distanță – familia este atât de importantă pentru noi toți 4, iar acest lucru a fost extraordinar”, a spus el.
Într-un mesaj radio transmis luni către centrul de control din Houston, în momentul în care echipajul se apropia de punctul cel mai apropiat de suprafața Lunii, Jeremy Hansen a propus ca un crater nou de pe Lună să poarte numele soției răposate a lui Wiseman, Carroll, care a murit de cancer în 2020.
Wiseman a povestit că colegii săi i-au propus această idee încă din perioada de carantină, înainte de lansare.
„A fost un moment emoționant pentru mine”, a spus el. „Am spus: «Absolut, mi-ar plăcea asta»… dar nu pot eu să țin discursul. Nu pot eu să spun asta.”
În a 6-a zi a misiunii, Hansen s-a emoționat vizibil în timp ce făcea această propunere către centrul de control, într-un moment care a impresionat profund mulți dintre angajații NASA aflați la Houston.
Luna, martor al formării sistemului solar
Astronauții au doborât recordul de distanță în timpul survolului lunar, în care au observat suprafața Lunii de la o altitudine de aproximativ 4.000 de mile.
Până acum, progresele în știința lunară s-au bazat în principal pe sateliți aflați pe orbită în jurul Lunii și pe observații realizate de pe Pământ.
Însă survolul de 6 ore realizat de echipajul Artemis 2 a oferit un flux în timp real de observații științifice făcute direct de ochiul uman, permițând un schimb rar și valoros de informații între echipele de la sol și colegii lor aflați la peste 252.000 de mile distanță, în spațiul profund.
Oamenii de știință consideră că misiunea spațială reprezintă un pas esențial pentru înțelegerea modului în care s-a format sistemul solar.
Luna, spunea Christina Koch înainte de lansare, este „o placă martor” a formării sistemului nostru solar.
Sursa www.radioromania.ro
About The Author
