Aproape jumatate din testarile anti drog de anul trecut ale soferilor ieseni au fost fals pozitive

Consiliul superior de medicina legala a oferit ieri un raspuns cu privire la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal, comparativ cu rata de pozitivitate la testarea de către organele de poliție, pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi.

Potrivit CSML, testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive. În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal.

„Pentru o mai bună exemplificare, reamintim – fiind de dată recentă în memoria colectivă și practica medicală – că și testările rapide făcute pe durata pandemiei pentru identificarea SARS-COV2 (care se bazau pe același principiu de detectare imuno-enzimatic) au arătat o rată de sensibilitate și specificitate de circa 80%, inclusiv recomandările OMS și ale MS – prin protocoalele naționale implementate – menționând necesitatea confirmării/infirmării unui astfel de rezultat prin teste de performanță/certitudine (RT-PCR)”, a precizat CSML.

De asemenea, erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de, timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului), modificarea de pH a probei biologice, care  poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT, stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor, flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă, condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste, utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici), prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc.

Potrivit CSML, exista numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice, cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale, barbiturice: antiinflamatorii, opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.

Rezultatele pot fi influentate de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic. Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.

Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație. În acest sens, pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel național, omogenizând astfel diferențele observate în diverse regiuni ale țării din punct de vedere al variațiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală. 

In comunicat se mai precizeaza ca instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare. Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanțare a acestei activități (în particular) dar și a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanțare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la același nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condițiile unei creșteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale și echipamente.

La nivelul IML Iasi, in anul 2022 din 436 cazuri lucrate, 68% au fost confirmate. In schimb, in 2023 din 686 cazuri lucrate doar 48 la suta dintre acestea au fost confirmate. Procente mici au fost confirmate anul trecut si in judetele Vaslui si Braila, doar 22 la suta dintre testari.

Pentru anumite substanțe, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relativ rare. Pentru altele, precum benzodiazepine sau amfetamină, procentul numărului de rezultate fals pozitive pe teste rapide din salivă este extrem de mare. La metadonă a crescut mult numărul de cazuri fals pozitive în 2023, dar trebuie menționat că numărul de cazuri detectate este redus.

Rezultatele obținute în cadrul laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul institutelor medico-legale au o variabilitate extrem de mare de la județ la județ și de la an la an.

Motivele principale ale apariției acestei variabilități sunt reprezentate de modalitatea de testare în trafic (cel mai probabil tipul de aparat utilizat în testare, cu mențiunea că reprezentanții Poliției Române au confirmat faptul că în momentul de față există proceduri de achiziție care au drept scop înlocuirea aparatelor care au avut rate mari de rezultate fals pozitive) dar și modelele de consum mult diferite în județe, procentul de cazuri fals pozitive fiind mult influențat de tipul de substanță la care testul rapid a ieșit pozitiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *